Am fost invitat zilele acestea să mă întîlnesc cu elevi care au participat la Lecturiada elevilor 2019, concurs național înscris în Calendarul Activităților Educative Naționale al MEN, aflat în acest an sub semnul temei Istoria unui posibil viitor. În fapt, nu este propriu-zis un concurs, pentru că finalitatea nu o constituie premiile, iar activitățile sînt ateliere de lucru elevi-profesori. Un fel de școală de vară, atît pentru unii, cît și pentru alții, fiecare avînd de învățat o sumedenie de lucruri noi, într-o manieră colaborativă foarte plăcută, incitantă. E una dintre activitățile de top care se desfășoară în sistemul de învățămînt și i se datorează în mare măsură unuia dintre oamenii cei mai valoroși pe care învățămîntul i-a avut și îi are: doamna profesoară de limba și literatura română Monica Onojescu.
Clujul a fost privilegiat. La început, pentru că apoi fenomenul a atins proporții naționale. Tînăr profesor fiind, în primii doi-trei ani de învățămînt, am intrat în contact cu doamna Onojescu la un curs de Lectură pentru dezvoltarea gîndirii critice. Era un curs dens, foarte serios, livrat de Centrul Educația 2000+ și girat de Inspectoratul Școlar, reprezentat de inspectoarea de română, doamna Anica Revnic (alt om valoros al învățămîntului clujean). Doamna Onojescu era formatorul pentru limba și literatura română, pe atunci încă profesoară la Liceul Teoretic „Gh. Șincai“ din Cluj-Napoca. Era prin anul 2000. Se propaga un entuziasm extraordinar, printre profesori se simțea o efervescență flamboaiantă, tot ce învățam acolo era nou, fascinant, strălucitor. Noi, cei tineri, nu demult ieșiți de pe băncile liceului și ale facultății, descopeream acum o altă manieră de a preda decît cea cu care fuseserăm obișnuiți ca elevi, iar ca studenți învățaserăm încă vechiul model de predare, aproape exclusiv academic, expozitiv. Acest entuziasm i-l datoram doamnei profesoare, un spirit excepțional de viu, de cultivat și de creativ, care a mînat de la spate apoi generații întregi de profesori prin tot ceea ce a făcut. Desigur, nu a fost singurul om important în ecuație, dar întotdeauna a ocupat locul central, în calitate de inițiator și de organizator.
La vreun an distanță de aceste cursuri, tot prin susținerea programului Educația 2000+, în toamnă, aceeași doamnă Onojescu, alături de aceeași doamnă Anica Revnic și de doamna prof. univ. Alina Pamfil, care începea pe atunci reforma didacticii disciplinei la nivel universitar, au organizat primul Simpozion Național al Profesorilor de Limba și Literatura Română. Îmi aduc aminte ca astăzi, am avut și eu ceva lucrare pe tema evaluării, era firav încă, dar avea participanți din toată țara și s-a desfășurat într-un liceu tehnologic.
Pas cu pas, lucrurile au început să se lege tot mai strîns, mai compact, mai consistent. În următoarea primăvară, aceeași doamnă Onojescu a gestionat înființarea Asociației Profesorilor de Limba și Literatura Română „Ioana Em. Petrescu“ (ANPRO), al cărei președinte a devenit și pe care a condus-o pînă în urmă cu cîțiva ani, cînd conducerea a fost preluată de doamna Alina Pamfil. Odată cu crearea asociației, a luat ființă și revista de didactica limbii și literaturii române, Perspective, pe care aceeași doamnă Onojescu a condus-o pînă acum cîțiva ani, și cînd spun că a condus-o înțeleg că a citit și a triat absolut toate materialele care se adunau în redacție. O revistă care a făcut școală, intrată în bibliografia examenelor de titularizare și de definitivat, practic cea mai bună, de departe, de pe piață. O revistă în care orice profesor avea acces să publice (și încă are), cu condiția să propună un text valoros, o revistă cu numere tematice, care în timp a încercat și a reușit în mare măsură să clarifice concepte, să stabilească direcții, să deschidă dezbateri. O revistă în care au publicat atît profesori din preuniversitar, cît și nume uriașe din domeniul academic, începînd de la regretatul Paul Cornea pînă la reprezentanți din generațiile mai tinere, cum ar fi Angelo Mitchievici, Mihaela Ursa, Adrian Tudurachi sau Călin Teutișan. Firește, tot sub atenta observare și gestionare a doamnei Onojescu, în toată această perioadă de la înființarea ANPRO pînă în prezent, a crescut pas cu pas simpozionul, ajungînd să fie cel mai important în domeniul didacticii disciplinei. De prisos să spun că și la simpozion au conferențiat de-a lungul timpului personalități remarcabile ale culturii umaniste, Liviu Papadima, Ioana Both (Bican), Alexandru Matei, Basarab Niculescu, Mircea Miclea, Paul Cernat, Alex Goldiș, Cornel Vîlcu etc., ca să amintesc alte nume decît cele de mai sus. Și, desigur, fiecare ediție a simpozionului a fost urmată de adunarea în volum a lucrărilor, rezultînd astfel o întreagă bibliotecă de specialitate, coordonată de doamna Onojescu.
Pe lîngă alte școli de vară pe care asociația le-a mai organizat, mai amintesc un proiect care a avut impact major și a deschis alte căi de cercetare didactică. Prin anul 2004, cînd directorul ICR era încă Augustin Buzura, ANPRO a intrat în parteneriat cu acesta și a pus pe picioare un program de formare pentru profesori care predau limba și literatura română în alte țări. Programul a funcționat excelent, s-a dezvoltat și sub președenția la ICR a lui Horia-Roman Patapievici, desfășurîndu-se pe o perioadă de vreo șapte ani. În acest context, al parteneriatului cu ICR, s-a demarat un proiect-pilot, Cercuri de lectură, care a dus ulterior și la nașterea concursului omonim.
De o seamă de ani, doamna Onojescu s-a pensionat. De cîțiva ani, doamna Onojescu s-a retras din conducerea revistei Perspective, dedicîndu-și timpul mai mult proiectului Cercuri de lectură și revistei acestuia, Consilierul de lectură, care are o apariție semestrială. Anual gestionează concursul amintit la început. Nu a abdicat nici de la efortul sprijinirii și organizării simpozionului. Doamna Onojescu este un senior al învățămîntului românesc, un exemplu despre cum se poate face primăvară cu o singură floare. Sîntem mulți, foarte mulți cei care trebuie să îi mulțumim, iar acest articol este o astfel de încercare. Să aibă sănătate și să ne poată aduna încă mult timp în jurul dînsei, a unor idei și a unor entuziasme!
Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.
