Trasul în pianist

Publicat în Dilema Veche nr. 793 din 2-8 mai 2019
Trasul în pianist jpeg

Formula „Nu trageţi în pianist!“ circulă destul de mult în limbajul jurnalistic şi politic românesc, fiind deja intrată într-un soi de folclor urban care îi dezvoltă sensuri noi, reinterpretînd-o şi oferindu-i motivaţii mai mult sau mai puţin justificate. Enunţul imperativ, căruia vorbitorii simt nevoia să-i explice contextul, este folosit de obicei ca termen al unei analogii cu situaţii contemporane. Aproape orice rescriere a explicaţiei introduce elemente noi: „ştiţi, ca în filmele… americane…, întotdeauna cînd se trage, este salvat pianistul, adică nu trage nimeni în pianist! Eu vreau să vă întreb: dumneavoastră de ce trageţi în pianist, sau în presă, ca să zic aşa? Sînteţi în campanie electorală, trageţi în noi, nu în presă!“ (talk-show, TVR 1, 9.12.2003); „Citesc şi acum cu plăcere un articol al lui Max Bănuş, «Nu trageţi în pianist!», în care îl apăra pe domnul Mugur Isărescu şi explica pe scurt care sînt îndatoririle BNR şi ale guvernatorului ei. Max spunea că Mugur Isărescu este ca pianistul din cîrciuma din Vestul Sălbatic care cîntă o melodie, un ritm pe care să se desfăşoare bătaia din saloon. Guvernatorul BNR stabileşte politica monetară naţională, spunea Max, şi atît! Nu poate fi învinuit că au cîştigat cafteala din cîrciumă ăia sau ăilalţi! El doar cîntă!“ (R.Ş., evz.ro); „Pe vremuri, în saloon-urile din Vestul Sălbatic al americanilor, exista cîte un panou cu un îndemn adresat clienţilor care, încinşi de băutură, scoteau pistoalele şi începeau să împuşte în stînga şi în dreapta: «Nu trageţi în pianist!». Ideea era: împuşcaţi-vă cît vreţi între voi, dar pe pia-nist lăsaţi-l în pace! Ceva asemănător vreau să spun şi eu: pe Tudor Gheor-ghe lăsaţi-l în pace!“ (A.Ş., adevarul.ro). În exemplele de mai sus, pianistul este, pe rînd, termen de comparaţie pentru presă, pentru banca naţională şi pentru un cantautor, iar mesajul dominant – semnificaţia argumentativă a analogiei – constă în îndemnul de a-i exclude din disputele (politice) contemporane pe cei nevinovaţi, neimplicaţi, care îşi văd pur şi simplu de profesia lor.

Formula are circulaţie internaţională (Don’t shoot the pianist!, Non sparate sul pianista!, Ne tirez pas sur le pianiste! etc.), sursa fiind în mod cert în limba engleză. În Internet se găsesc şi destule informaţii false (de pildă, e atribuită „folcloric“ lui Mark Twain), dar şi indicaţii cît se poate de corecte, verificabile în ediţii serioase. Formula originală completă – „Please do not shoot the pianist. He is doing his best“ – provine dintr-o scriere memorialistică a lui Oscar Wilde (Personal impressions of America, 1882), fiind prezentată ca avertismentul văzut de autor deasupra pianului, într-un salon de dans din orăşelul minier Leadville. Comentat ironic ca formă judicioasă de critică muzicală, mesajul – a cărui autenticitate, de altfel, a fost pusă la îndoială de unii comentatori – trebuia să dovedească, în context, violenţa locuitorilor americani, iritabili şi înarmaţi. Se poate deci observa cum mesajul scos din context îşi reconstruieşte o regulă şi o poveste: de la „mărturia“ ironică şi poate ficţională a unui scriitor despre un singur text, se ajunge la generalizarea asupra unei presupuse practici în saloon-urile americane. Şi mai interesantă este alunecarea sensurilor: mesajul iniţial se referea la riscurile ca un pianist mai puţin abil să fie împuşcat de către clienţii nemulţumiţi; semnificaţia derivată evocă riscul ca un nevinovat (util comunităţii) să fie rănit din greşeală într-o încăierare, al cărei scenariu este preluat din numeroase filme de tip western. În fine, printr-o asociere cu totul decontextualizată şi un pic absurdă, formula a ajuns să fie folosită şi cu sensul „nu ucideţi mesagerul“, ca apel la a nu se transfera asupra aducătorului de veşti proaste furia ascultătorului sau a cititorului: „Nu ştiu dacă e adevărat, nu trageţi în pianist, dar am o veste de pe Facebook, care cred că vă interesează pe toţi“ (portalurevolutiei.ro).

Mai apropiate de sensul iniţial rămîn utilizările în care se cere îngăduinţă pentru rezultatele incerte ale unei activităţi: „Sînt începător în branşă… aşa că nu trageţi în pianist… Mă interesează să construiesc o staţie meteo“ (robofun.ro). Aceste folosiri par să fie tot mai frecvente, asociate adesea cu continuarea citatului iniţial şi cu toposul glumeţ al falsei modestii: „părerea mea… nu trageţi în pianist… face şi el ce poate“ (miresici.ro); „Mai întîi vreau să mă «autodenunţ» ca fiind un profan în ale astronomiei, deci prin urmare, vă rog, «nu trageţi în pianist, face şi el ce poate»“ (astronomy.ro).

Cele trei domenii principale de aplicaţie ale apelului – îngăduinţă pentru o realizare, protejarea unui nevinovat, protecţia aducătorului de ştiri – circulă în multe limbi. Formula capătă şi alte sensuri, mai subtile, prin utilizarea sa (sau a parafrazărilor sale) ca metaforă artistică: în titlul unui film de François -Truffaut din 1960 (Tirez sur le pianiste), în titlul unui poem şi al unui ciclu de poezii de Romulus Bucur, din anii ’80 etc.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.