Si vis pacem, para bellum

Publicat în Dilema Veche nr. 934 din 3 – 9 martie 2022
O mare invenție – contractul social jpeg

Acest adagiu este forma adaptată a unei fraze a lui Vegetius din tratatul De Re Militari, scris la cîteva secole după Hristos, dar ideea sintetizată în această variantă latină este mai veche. Ea este evocată în Legile, dialogul lui Platon, și în Shiji, istoria Chinei antice, începută de Sima Tan, mare astrolog la curtea imperială, și finalizată de fiul acestuia, Sima Qian, în timpul dinastiei Han. Aceeași idee se regăsește în fraza atribuită împăratului roman Hadrian: „Pace prin forță sau, dacă nu se poate altfel, pace prin amenințare”. Pacea susținută prin forță a fost un principiu de politică externă, călăuzitor pentru doi dintre cei mai prestigioși președinți ai Statelor Unite. George Washington a rostit în 1793, în al cincilea mesaj anual către Congres, cuvintele memorabile: „Dacă dorim să asigurăm pacea, unul dintre cele mai eficiente instrumente ale prosperității noastre crescînde, trebuie să se știe că noi sîntem oricînd gata pentru război”. Două secole mai tîrziu, în 1986, Ronald Reagan a reamintit cuvintele lui Washington, adăugînd: „Știm că pacea este condiția necesară pentru ca omenirea să prospere. Dar pacea nu există prin propria sa voință. Ea depinde de noi, de curajul nostru de a o construi, de a o apăra și de a o transmite generaților următoare”. Nu ar trebui să se uite că această politică fermă a lui Ronald Reagan a contribuit în mod hotărîtor la implozia sistemului comunist în Europa de Est și la eliberarea țărilor din această regiune de sub dominația sovietică. Ideea exprimată laconic în adagiul Si vis pacem, para bellum a fost, este și va fi contestată de către diverși critici, sinceri sau slujind interese ascunse, aliniați sub faldurile pacifismului. Istoria mai veche sau mai recentă este însă plină de exemple care demonstrează că spiritul de agresiune poate fi inhibat nu doar prin idealuri nobile, ci și prin forța clădită pe acestea. Pacea nu este un scop în sine, ci o ambianță pentru evoluția comunităților către ordinea juridică și economică întemeiată pe libertatea și siguranța persoanei, pe adevăr și dreptate, singura ordine care poate asigura prosperitatea. O asemenea ambianță nu poate fi garantată doar prin discursuri demagogice, ea trebuie să fie apărată de o forță mai mare decît forța agresorului. În zilele noastre, agresiunea îmbracă multe forme, pe cît de insidioase, pe atît de periculoase; cea mai brutală rămîne însă mereu agresiunea militară.

Si vis pacem, para pactum este un adagiu complementar, care trimite la dreptul internațional public și la tratatele de pace. Oricît s-a dorit ca această ramură de drept să fie doar una a păcii, iar nu și a războiului, e ușor de constatat că dreptul internațional nu a atins un asemenea deziderat. Riscul conflictelor convenționale, neconvenționale sau hibride este nu numai mereu prezent, dar aceste conflicte chiar se produc sub ochii noștri, mai mult sau mai puțin deschiși. Pînă la urmă, rămîne și astăzi valabilă înțelegerea dreptului internațional ca drept al războiului și al păcii, formulă acreditată de Hugo Grotius în urmă cu patru secole chiar în titlul unui tratat celebru, consultat și astăzi de specialiști cu mult folos. Orice război se încheie, mai devreme sau mai tîrziu, cu unul sau mai multe tratate de pace. Alte tratate se încheie pentru a preveni un nou război, inclusiv prin stabilirea regulilor de cooperare și competiție între state, în domenii diverse. Relațiile internaționale – de orice natură ar fi ele, politice, economice, culturale sau militare – se află astăzi sub incidența unei rețele vaste de tratate bilaterale sau multilaterale. Simplificînd, aceste tratate sînt contracte a căror forță juridică izvorăște din voința părților. Așa cum contractul este legea părților în raporturile interne, tot astfel tratatele sînt legea părților în relațiile internaționale. Unele dintre aceste tratate sînt temeiul constituirii organizațiilor mondiale sau regionale. Toate alcătuiesc un sistem complex de norme juridice la a căror respectare s-au obligat statele semnatare. Invadarea Ucrainei de către armata rusă este proba evidentă că tratatele internaționale organizează pacea, dar nu o garantează în mod absolut. Este, din păcate, o experiență mereu repetată, în raporturile interne și în cele internaționale, de a încălca contractele, de a viola tratatele. Cei slabi devin victimele celor care, bazîndu-se pe forța lor, își permit să nu-și mai respecte cuvîntul dat, să denatureze sensul obligațiilor asumate sub semnătură, să ignore sau chiar să distrugă identitatea altora.

Dacă nu se integra la timp în NATO și în Uniunea Europeană, România ar fi avut astăzi o situație nu mult diferită de a Ucrainei. O rememorare fugară a istoriei românilor din ultimele trei secole este suficientă pentru a înțelege cît preț se poate pune pe politica rusească. Oare cei care sînt nemulțumiți de NATO și de Uniunea Europeană pot oferi o variantă mai bună de securitate și de prosperitate pentru România? Oare sînt naivi sau interesați? Iar nemulțumiți din această categorie sînt în aproape toată Uniunea Europeană, inclusiv în Vest. S-a scris mult, cu subtilități intelectuale sau cu brutalități de stil, împotriva NATO și împotriva Uniunii Europene chiar de către cei care au beneficiat cel mai mult de climatul de securitate și de prosperitate creat de aceste două organizații. Desigur, ele nu sînt perfecte, există peste tot interese contradictorii și poziții cinice. Trăgînd linie, pentru a nu pune semnul egalității între liderii Rusiei și liderii lumii euroatlantice, aceștia din urmă ar trebui să aibă măcar acum voința puternică de a pune stavilă agresorului, nu doar prin declarații frumoase, ci prin măsuri concrete și eficiente. Ezitarea unor lideri occidentali de a consimți la aceste măsuri este o dovadă de opacitate, la fel de condamnabilă ca aceea a lui Chamberlain și Daladier față de agresiunile repetate ale lui Hitler. Printr-o asemenea ezitare, naivă sau complice, acești lideri occidentali dau apă la moară retorilor și limbuților de la noi care erodează solidaritatea euroatlantică, fluturînd steagul suveranității și al intereselor naționale. Rîvnesc oare acești demagogi la suveranitatea Ucrainei din aceste zile? Oare uită cu totul istoria de cîteva secole a acestor locuri? Oare uită că balansul românilor între Orient și Occident a fost unul tragic, iar depășirea acestui echivoc istoric a fost posibilă tocmai prin aderarea la NATO și la Uniunea Europeană? Imperfecțiunile acestor organizații, crizele prin care trec justifică criticile, dar numai în măsura în care se propun soluții concrete și viabile pentru reformarea, iar nu pentru abandonarea lor. În afara acestor organizații, România, care este o țară mică, nu ar mai avea nici o garanție de supraviețuire. Ivor Porter, care a trăit în România cîțiva ani de evenimente fierbinți (1939-1941, 1943-1948), a mărturisit un adevăr dureros: „Am învățat să accept faptul că un stat mic – fie el aliat sau dușman – avea prea puțin posibilitatea de a-și controla destinul atunci cînd era prins în politica din vreme de război a marilor puteri”. Oricît de multe greșeli și acte de corupție ar fi săvîrșit clasa politică în perioada post-decembristă, are totuși meritul incontestabil de a fi făcut posibilă integrarea României în NATO și în Uniunea Europeană. Pentru a consolida forța acestor organizații, este însă nevoie ca liderii lumii euroatlantice să fie la înălțimea datoriei pe care o impun amenințările împotriva valorilor pe care s-a clădit această lume.

Pentru a da conținut adagiului Si vis pacem, para bellum, o țară mică are o singură soluție: să fie integrată în organizații puternice, chiar dacă plătește prețul firesc al transferului unor atribuții de suveranitate, în condiții de egalitate cu ceilalți membri. Pentru noi toți, dar mai ales pentru liderii lumii euroatlantice, este mai actual ca oricînd mesajul din poemul lui Ștefan Augustin Doinaș, Si vis pacem: „Vorbește cu sfială despre moarte. / Copiii tăi, ca tine de semeți, / să-i crești în codrii-avînd ca dascăl ursul: / cu linii vagi, pe trunchiuri și bureți, / să-nsemne apa vremilor și cursul. / Iar cînd o să-i trezești, tîrziu, din vis / chemîndu-i de sub frunzele opace, / pe stema țării lor să vadă scris: / Învață să te lupți, dacă vrei pace”.

Valeriu Stoica este avocat și profesor de drept civil la Facultatea de Drept a Universității din București.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Gara din Hunedoara si calea ferata Hunedoara Simeria   Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (2) jpg
Cel mai mare oraș din România fără transport feroviar. Cum arată gara istorică unde niciun tren nu a mai ajuns din 2018
Niciun tren nu a mai ajuns în stația CFR din Hunedoara de peste opt ani, dar localnicii speră ca reactivarea combinatului siderurgic ar putea duce la redeschiderea traficului feroviar pe o cale ferată construită în 1884.
shutterstock 2256592955 adolescenti tigari fumat JPG
De ce se îngrașă foștii fumători? Descoperirea care explică schimbările produse de nicotină în creier
De ce unii fumători cad mai ușor în capcana altor dependențe, cum ar fi mâncatul în exces sau jocurile de noroc? Un studiu recent explică acest fenomen: în timp, nicotina ne „reprogramează” creierul și modul în care reacționăm la dorințe.
nicusor dan ilie bolojan cotroceni afp jpg
Ce decizie nu ar fi trebuit să ia Nicușor Dan niciodată: „Când a renunțat la amenințarea cu anticipatele, a devenit pradă partidelor”
Negocierile pentru formarea noului Guvern au ajuns din nou într-un punct mort, după ce liderii partidelor fostei coaliții nu au reușit să cadă de acord asupra viitorului prim-ministru.
Alexandru Rogobete fb jpg
Rogobete îl invită pe Ilie Bolojan într-o secție de oncologie: „La patul bolnavului nu există propagandă, nu există sondaje”
Social‑democratul Alexandru Rogobete, fost ministru al Sănătății, îi cere premierului interimar, Ilie Bolojan, să lase deoparte calculele politice și negocierile și să privească realitatea din spitale.
006 jpg
Constantin Popovici și Cătălin Preda s-au clasat pe podium la Copenhaga în Red Bull Cliff Diving 2026
Performanțe deosebite pentru români la a treia etapă din Seria Mondială Red Bull Cliff Diving 2026. Constantin Popovici a ocupat locul 1, iar Cătălin Preda a fost pe 3 la Copenhaga.
Aleksandar Vucic FOTO EPA EFE jpg
Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, anunță că va demisiona în câteva săptămâni și cere alegeri anticipate
Președintele populist al Serbiei, Aleksandar Vucic, aflat sub presiune după luni de proteste anti-guvernamentale, a declarat sâmbătă că va demisiona în câteva săptămâni, iar țara va organiza alegeri prezidențiale și parlamentare anticipate.
David Popovici | FOTO Profimedia
David Popovici cucerește aurul la Roma și spulberă recordul probei de 100 m liber
Înotătorul român David Popovici a obținut sâmbătă seară o nouă victorie importantă la Roma, unde a câștigat medalia de aur în proba de 100 de metri liber în cadrul prestigiosului Trofeu Internațional Sette Colli.
radu miruta foto facebook radu miruta png
Radu Miruță respinge acuzațiile privind contractele SAFE atribuite unor companii din Ucraina: „Șapte din nouă loturi au fost câștigate de firme românești”
Radu Miruță, ministrul interimar al Apărării și Transporturilor, a transmis sâmbătă că informațiile potrivit cărora toate loturile de autostradă finanțate prin programul european SAFE ar fi fost atribuite unor companii din Ucraina sunt false
canicula val de caldura in Koln Germania 19 iulie 2022 Foto EPA EFE jpg
Val de căldură fără precedent în Europa: temperaturi record înregistrate în Germania și Italia
Germania și Italia au resimțit sâmbătă condiții meteo extreme, în contextul în care un val de căldură asociat cu zeci de decese în Europa de Vest s-a extins spre est, după ce temperaturile au depășit recorduri de peste 40°C.