Cele mai multe lucruri bune (vi/mi) se întîmplă deseori pe neașteptate, dacă nu chiar din greșeală. Oricum, fără a fi plănuite. Sau poate există un plan oarecare, invizibil, pe undeva, pe care nu îl cunoaștem; să îi zicem planul X? Da, îl numim așa. La urma urmei, una dintre cele mai importante invenții din istorie poartă acest nume: X. Razele X.

Nu știm cum va arăta o radiografie a acestui început de noiembrie peste zeci de ani, dar în anul 1895, data de 8 noiembrie a marcat vizibil istoria fizicii și a omenirii. Wilhelm Conrad Röntgen, profesor de fizică la Universitatea Julius Maximilian din Wurzburg, se afla în laboratorul său testînd anumite efecte pe care le pot avea razele catodice (niște raze care apar atunci cînd curentul electric trece printr-un gaz foarte rarefiat, dar să nu ne pierdem aici în detalii științice). La un moment dat, cu un adevărat mic montaj pregătit pe masa de lucru, alcătuit din elemente și substanțe cu denumiri complicate (de exemplu, ce ziceți de platinocianidă barică? eu insist să sărim peste detalii), Röntgen a observat, cam la un metru distanță de el, o rază verde, pe care nu o avea în nici un posibil plan al rezultatului testării pe care tocmai o întreprindea. Lumina pătrundea prin elemente prin care, după cunoștințele de la acel moment și, deci, după așteptările fizicianului, era imposibil de pătruns. Necunoscînd cum se numește fenomenul, domnul Röntgen i-a dat numele X. Istoria aștepta la colțul laboratorului și a consemnat îndată: razele X.

Fizicianul și-a petrecut următoarele șase săptămîni în laborator pentru a cerceta îndeaproape noua descoperire, iar pe 22 decembrie a realizat prima imagine cu raze X a unei părți a corpului uman: mîna soției sale. La îndemînă, nu?

De aici încolo, razele X (pentru care Wilhelm Conrad Röntgen a primit primul Premiu Nobel pentru Fizică în 1901) au devenit unul dintre cele mai importante instrumente în stabilirea diagnosticelor. Astfel, de pildă, gloanțele țintuite în soldați și oasele lor rupte de pe fronturile Primului Război Mondial au devenit vizibile și rezolvarea situației lor mult mai eficientă.

Ca aproape orice lucru bun, razele X vin la pachet și cu o parte mai puțin bună, asupra căreia istoria a pus accentul mai tîrziu, abia în perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial: efectele negative asupra omului pe care le pot avea radiațiile emise de aceste raze dacă sînt utilizate în cantitate însemnată, efecte despre care, la momentul descoperirii lui Röntgen, nu se știa nimic.

Rămîne la latitudinea specialiștilor dacă astăzi se știe sau nu totul despre razele X, dar, sigur, cu ajutorul lor se vede – dacă nu totul – mult. Inclusiv ce luați în bagajul de mînă într-o călătorie cu avionul.