Principii fondatoare

Publicat în Dilema Veche nr. 604 din 10-16 septembrie 2015
Principii fondatoare jpeg

Ce pot face cetăţenii? Ce poate face statul? Şi ce poate face Uniunea Europeană? Sîmbătă a avut loc la Paris o amplă manifestaţie pentru susţinerea refugiaţilor şi împotriva xenofobiei, cu peste 8000 de participanţi. A fost un răspuns prompt şi eficient la vocile populiste şi xenofobe ale celor care s-au opus tranzitării Spaţiului Schengen de către aceşti refugiaţi. Şi implicit de susţinere a principiului liberei circulaţii în Europa. Solidaritate am văzut şi în Austria, şi în Germania, unde sute de oameni s-au mobilizat zilele trecute pentru a-i ajuta pe refugiaţi: au adus bunuri de strictă necesitate, alimente, apă, au asigurat transportul, au donat bani. Angela Merkel, François Hollande şi Jean-Claude Juncker insistă pentru adoptarea unor cote de redistribuire la nivel european a refugiaţilor. Într-adevăr, în Germania s-au înregistrat anul acesta 800.000 de cereri de azil – o cifră record, greu de gestionat. Dar oare această măsură pragmatică, raţională, nu e generată şi de o perspectivă cinică asupra situaţiei? Şi apoi, cum să redistribui corect, echitabil, sărăcia? Care să fie criteriile pentru primirea sau retrimiterea grupurilor de oameni împinşi de războaiele şi de sărăcia extremă din ţara lor către Europa? 

Desigur, încă şi mai cinică e poziţia unor ţări precum Cehia, Slovacia, Polonia şi Ungaria (aşa-numitul grup de la Vişegrad), care susţin că decizia de a primi sau nu refugiaţi trebuie să fie voluntară şi nu impusă ori convenită la nivel european. Nici una din aceste ţări nu a precizat cîţi refugiaţi e dispusă să primească. Ba chiar înalţi demnitari au ajuns să afirme că ţările lor ar putea totuşi accepta un număr limitat de refugiaţi, dar cu condiţia să fie creştini. Ca şi cum ajutorul umanitar ar putea fi condiţionat de apartenenţa religioasă! Există, în fine, state care nu au avut pînă acum de-a face cu valuri de imigranţi. Ca să nu mai vorbim de state precum România sau Bulgaria, care nu sînt în stare să ofere condiţii de viaţă „europene“ sau „occidentale“ nici măcar pentru propriii cetăţeni. Cum ar putea oferi azil pentru imigranţii săraci din Siria sau Libia? 

Problema e că Europa nu reuşeşte să trieze aceşti oameni în funcţie de motivele pentru care vin aici, nu poate face distincţia între imigranţii care vin din cauza persecuţiilor politice şi cei care vin ca urmare a penuriei, aşa-numiţii emigranţi economici. Prima categorie are drept la azil politic. A doua categorie nu ar avea acest drept. Deşi, foarte adesea, sărăcia e tot o consecinţă a persecuţiilor politice şi a războiului. 

Pe de altă parte, ceea ce lipseşte nu e doar o procesare echitabilă a cererilor de azil. Ci un plan valabil de integrare a acestor oameni în ţările de adopţie. Ţări bogate precum Franţa, Germania şi Italia au probleme serioase cu imigranţii deja de multă vreme. Perspectiva multiculturală rămîne doar un principiu golit de sens dacă politicile nu sînt croite în acest spirit. Integrarea deficitară a imigranţilor se reflectă apoi în discursul public şi în campaniile electorale, unde, tot mai adesea, apar mesaje xenofobe. 

A găsi soluţii pentru aceşti oameni este vocaţia, ba chiar obligaţia Europei. Căci Carta Universală a Drepturilor Omului este (sau ar trebui să fie!) universală. Şi mai ales statele europene, Occidentul, în general, ar trebui să vegheze la aplicarea acestor drepturi care reprezintă unul dintre principiile sale fondatoare. 

Pînă una-alta, Germania a propus adoptarea unui cod al azilului european. Dar pînă la armonizarea legislativă, o urgenţă ar fi ca cererile de azil să poată fi depuse în ţările de origine ale solicitanţilor – şi nu (doar) la destinaţie. O asemenea măsură le-ar da funcţionarilor consulari o perspectivă mai clară asupra situaţiei din teren şi i-ar scuti pe cei ce dobîndesc statutul de azilant de pericolele unui voiaj clandestin. Altminteri, Europa, Occidentul, în general, ar trebui să găsească soluţii diplomatice sau, după caz, militare, în zonele gri şi negre care produc războaie, sărăcie şi… emigranţi.

Foto: wikimedia commons

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Primarul din Buzău, „atacat” cu pistoale cu apă
Primarul din Buzău, „atacat” cu pistoale cu apă de zeci de copii: „Am plecat ud leoarcă”
Primarul municipiului Buzău, Constantin Toma, a ajuns ținta unei „bătăi cu apă” în timpul unui eveniment organizat pentru copii în Piața Dacia. Edilul, prezent la acțiune îmbrăcat în costum, a fost înconjurat de zeci de copii înarmați cu pistoale cu apă.
Moaștele Sfintei Ana ajung în București jpg
Moaștele Sfintei Ana ajung pentru prima dată în România! Biserica din București unde vor fi depuse
Moaștele Sfintei Ana ajung în premieră în România, provenind de la Muntele Athos. Credincioșii se vor putea închina la raclă timp de cinci zile, între 5 și 10 septembrie 2026, la Biserica Sfântul Gheorghe-Nou din București, unde vor fi întâmpinate cu sobor de preoți.
Sorana Cirstea (EPA) jpg
Sorana Cîrstea, anunț de ultim moment înainte de US Open! Ce se întâmplă cu românca
Sorana Cîrstea a decis să nu mai participe la turneul de la Monterrey.
Cristiano Ronaldo si Georgina Rodriguez jpg
Georgina Rodríguez, decizie majoră după nunta cu Cristiano Ronaldo. Ce se întâmplă cu copiii fotbalistului
La scurt timp după ce s-a căsătorit cu Cristiano Ronaldo, Georgina Rodríguez face un pas decisiv pentru recunoașterea oficială a legăturii de familie. Conform presei, aceasta a inițiat formalitățile legale, ținute departe de ochii publicului, pentru a-i adopta oficial pe primii trei ai fotbalistului
16355347311 0f5750b5f4 h jpg
Cum arăta Casa Mița Biciclista înainte să devină un loc exclusivist. A fost naționalizată de comuniști și a ajuns să găzduiască familii fără adăpost
Casa Mița Biciclista, aflată astăzi în centrul unei controverse despre snobism și diferențe sociale, are în spate o istorie cu totul diferită de imaginea sofisticată din prezent. Clădirea din apropierea Pieței Amzei a fost cândva asociată cu una dintre cele mai cunoscute curtezane ale Bucureștiului.
Bătaie în Veneția jpg
Bătaie pe străzile Veneției între hoți de buzunare români și activiști civici. Imaginile sunt tulburătoare
Străzile înguste din centrul istoric al Veneției au devenit scena unor confruntări violente între hoți de buzunare români și membrii comitetelor civice care încearcă să protejeze turiștii. Conflictul a izbucnit după ce activiștii i-au marcat pe suspecți cu vopsea roșie și i-au expus public.
image jpeg
Alexandru Burcă, protagonistul din „Trafic”, dezvăluiri fără perdea: „Sunt genul romantic”. De ce nu are o iubită?
În fiecare luni, de la ora 21:30, un nou episod din serialul „Trafic” poate fi urmărit la PRO TV. Protagonistul rolului principal, tânărul actor Alexandru Burcă, a făcut dezvăluiri în exclusivitate pentru Click!
Imagine din Teheran
Iranienii de rând renunță la mâncare şi muncesc până la epuizare. Războiul i-a adus la limită, iar furia se îndreaptă spre SUA și Israel
În timp ce Washingtonul anunță noi sancțiuni împotriva Teheranului, iranienii de rând abia mai pot face faţă traiului de zi cu zi. Tot mai multe familii se văd nevoite să renunţe inclusiv la mâncare şi să muncească dublu pentru a face faţă cheltuielilor.
Accident mortal pe Soseaua de Centura din Galati webp
Un șofer de 76 de ani a lovit mortal un bărbat pe trecerea de pietoni, în Galați
Un bărbat de 49 de ani a murit, duminică dimineață, după ce a fost lovit de un autoturism pe strada Drumul de Centură din municipiul Galați. La volan se afla un bărbat în vârstă de 76 de ani.