Pe Dealul lui Mihail stă de pază în liniște, dar cu ochi vigilenți, cel mai vechi monument construit în stil pur romanic din Transilvania: Biserica-Cetate Sfîntul Mihail. Localitatea care o găzduiește este Cisnădioara; împrejurimile Sibiului sînt așadar ocrotite, simbolic măcar. De prin secolele XII-XIII încoace. De acest fapt s-au ocupat personal sașii așezați mai ales în sudul Transilvaniei și care au avut în general un rol decisiv în apariția vieții urbane din provincie. Începînd cu secolul al XIII-lea, meșterii germanici au înălțat construcții romanice impresionante în zonele pe unde s-au stabilit. Și le-a ieșit bine, cred: Sibiu-Hermannstadt, Brașov-Kronstadt, Sighișoara-Schässburg, Bistrița-Bistriz.

Să ne întoarcem în Cisnădioara pe Dealul lui Mihail – sau Muntele lui Mihail, cum îi spun unii (de aici provine şi numele în germană al localităţii, Michelsberg). La biserica fortificată din vîrful dealului se ajunge după vreo zece minute de urcat prin pădure, pe o cărare cu trepte pietruite. La finalul urcării, tinzi cumva să îi spui munte, în loc de deal.

Oricum ar fi, răsplata vine de la peisaj și de la monumentul în sine, biserica fiind înconjurată de un zid de incintă care se desfăşoară de-a lungul platoului Dealului Mihail. Pe lîngă vechimea care o face remarcată printre construcțiile romanice din Transilvania, unicității construcției i se adaugă și faptul că nu a suferit prea multe modificări ulterioare momentului cînd a fost ridicată, adică în a doua parte a secolului al XII-lea.

Este un soi de surpriză de bun augur a istoriei să descoperi acolo, la capătul cărării pietruite din pădure, un asemenea momument-martor.

La începutul secolului al XIII-lea, biserica fortificată de la Cisnădioara a intrat în posesia regelui Andrei al II-lea al Ungariei, iar apoi a fost donată abaţiei cisterciene de la Cîrţa (alt loc minunat). Cistercienii reprezentau un ordin călugăresc catolic din Franța și au ajuns în zona Făgărașului pe la începutul secolului al XIII-lea. Aveau un stil de viaţă plin de restricţii, concentrîndu-şi munca doar în interesul laicilor. Și ca fapt divers, dar important (mai ales că-i în preajmă sărbătoarea ortodoxă a Sfîntului Mihail, față de care nu pot rămîne chiar rece), acești cistercieni au adus cu ei tocmai din Burgundia soiuri de viță-de-vie nobilă. Se spune că, avînd în vedere restricţiile la hrană, vinul era singurul care le dădea putere.

Santé!

(Mai multe despre ce, cum și cît s-a construit – sau nu – în România de-a lungul istoriei puteți vedea în serialul documentar România construită, realizat de Alexandru Munteanu.)

Mihaela Simina este licențiată în istorie (specializarea Relații Internaționale), scriitor, coprezentator și coautor (comentariu și scenariu) al serialului documentar România construită.

Sursa foto: România construită