Vara se cam apropie de sfîrșit, canicula, deși prezentă încă, începe să se transforme spre seară în aer tomnatic, copacii din parcul de lîngă blocul meu au tot mai multe frunze galbene și, ca să continui în această notă de compunere a unui elev despre vacanța de vară, în curînd se va auzi primul clopoțel. Cum ne găsește pregătiți acest moment, din punct de vedere organizatoric? Am să punctez cîteva aspecte, luînd-o gradat, dinspre vîrful piramidei sistemului.

Ministrul. Anul a început cu doamna ministru Andronescu, dar acum avem un minister condus de un interimar și, chiar dacă se vehiculează numele unui ministru propus, e posibil ca acesta să nu prindă fotoliul încă, înaintea începerii anului școlar. Începem așadar anul fără un conducător la vîrf, unul care să știe clar ce vrea să facă cu acest sistem aflat în bătaia vîntului, ca frunzele alea care încep să cadă. Și ce dacă?

Bugetul. La rectificarea bugetară, învățămîntul a pierdut peste un miliard de lei. Un comunicat al ministerului explică foarte tehnic că, de fapt, învățămîntul nici nu avea nevoie de banii aceștia. Practic, îi primise fără voia sa, n-avea unde să-i țină prin buzunare, dădeau pe dinafară și făceau mizerie în jur. O parte consistentă din această sumă era destinată programului „Merg la școală“, prin care elevii urmau să primească vouchere pentru achiziționarea de cărți, rechizite școlare și echipament sportiv. Premierul a declarat că părinții ar fi spus că nu au nevoie, că ei au posibilități. Și că acești bani ar trebui dați doar elevilor dezavantajați. Corect. În condițiile în care există încă elevi care nu merg la școală pentru că nu au cu ce să se îmbrace și cu ce să se încalțe, e clar că aceștia ar avea nevoie de sprijin. Dar sistarea programului nu a mai fost succedată de o măsură de acordare a sprijinului acestor elevi dezavantajați. Și ce dacă?

Inspectoratele și direcțiunile. Concursurile inspectorilor generali, ale inspectorilor școlari și ale unora dintre directori au expirat. Nu s-au mai organizat altele, care să fixexe pe posturi pentru un nou mandat conduceri manageriale. Se dau doar delegații, se prelungesc mandatele temporar, pînă la organizarea unor noi concursuri sau pînă la sfîrșitul anului școlar. Nu că aceste concursuri ar garanta calitatea, dar ar constitui, totuși, un element de normalitate, care acum lipsește. Și ce dacă?

Infrastructură. În întreaga țară există încă unități școlare în mediul rural care funcționează fără avize sanitare, cu precădere din cauza faptului că nu au apă curentă și grupuri sanitare adecvate. Cazul tragic al morții copilului într-o fosă septică, în Iași, e simptomatic. Sînt condiții medievale în școli dintr-o țară a UE, în care se retrag bani de la bugetul învățămîntului, în vreme ce potentați ai timpului, adesea lipsiți de educație, se scaldă în lux. Și ce dacă?

Curricula. De cîteva zile a fost aprobată o programă pentru educația antepreșcolară. Vorbim de creșe și grădinițe. Programă care intră în vigoare odată cu începerea anului școlar, dar pe care educatorii o descoperă abia acum. Fără informări și formări prealabile. O programă școlară nu se aplică însă așa ușor, ea are nevoie, dincolo de cadrul conceptual, de un cadru operațional, care necesită timp, pregătire, formare. Era nevoie de apariția unei astfel de programe, dar era nevoie și de o amplă campanie de pregătire a celor care o vor pune în practică. Altfel, se va face după ureche, din mers. Și ce dacă? În aceeași ordine de idei, urcînd spre nivelul gimnazial, elevii care intră în clasa a VII-a, care învață deja după o nouă programă școlară, nu știu încă în ce formulă vor fi evaluați prin examenul de la sfîrșitul clasei a VIII-a. Nu există modele de subiecte, nu s-a explicat conceptul evaluării, care, în conformitate cu Legea educației, e mai cuprinzător, incluzînd și evaluarea din clasa a VI-a și un portofoliu individual. Am mai scris despre acest gol, nimeni nu știe încă ce e acest portofoliu, cum intră el în conceptul evaluării finale, sînt necunoscute detalii importante. Și ce dacă? La nivel liceal, încă nu s-a pornit procesul de scriere a programelor școlare noi, după care elevii de gimnaziu care intră în clasa a VII-a vor învăța în clasa a IX-a. Mai sînt doi ani pînă atunci, dar procesul e amplu: presupune scrierea programelor școlare, dezbaterea lor, ajustarea și apoi producerea de manuale corespunzătoare. E un demers complex, care necesită timp și responsabilitate. Încă nu se știe nimic. Și ce dacă?

Manualele. Anul trecut a fost un an negru. S-au impus (și cea mai afectată a fost clasa a VI a, unde elevii intrau în forță pe o programă nouă) manualele unice, sub monopol EDP (Editura Didactică și Pedagogică). Multe discipline au suferit grav, ajungînd la elevi manuale de proastă și foarte proastă calitate, cu greșeli semnificative din punct de vedere științific și cu aspect vetust. Cunosc bine situația, la clasa a VI-a am fost coautor al unui ma-nual de limba și literatura română declarat cîștigător, pe primul loc la evaluare, dar respins de EDP din motive de neînțeles, care țin de umori personale sau de interese de grup. Autorii am fost umiliți de conducerea EDP, deși tot ce doream era să oferim elevilor un produs de calitate. Anul acesta, doamna ministru Andronescu a revenit asupra formulei de producere a manualelor, acceptînd din nou licitația și competiția deschisă, fapt meritoriu pentru domnia-sa. Avantajul vizează elevii care vor intra în clasa a VII a și care vor avea manuale de calitate. Dar la clasa a VI-a nu s-a revenit. Pe de o parte, disciplinele care anul trecut nu au avut manuale la clasa a VI-a, anul acesta au putut participa la competiția deschisă. Pe de altă parte, disciplinele la care anul trecut au fost impuse manualele EDP au rămas cu acelea. E o disproporție și o nedreptate. Și ce dacă? Mai mult, faptul că totuși e posibil ca la unele discipline să nu existe în prima zi de școală manuale pe băncile elevilor este datorat procesului prea complicat de contestare a rezultatelor evaluării. Foarte pe scurt: manualele au fost depuse spre evaluare în aprilie. Rezultatele au venit prin iunie, iar de atunci, contestațiile încă nu s-au soluționat. Editurile așteaptă acest moment al soluționării, pentru a demara apoi în trombă tipărirea în sute de mii de exemplare și distribuirea manualelor în toată țara, rămînîndu-le timp de ordinul zilelor pentru o muncă foarte complexă logistic. De aceea, probabil că la unele discipline nu vor exista în prima zi de școală manuale. Și ce dacă? Să sune clopoțelul! 

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.