Un banc vechi vorbește despre un țăran care își duce calul în tîrg să-l vîndă. Un potențial cumpărător probează calul și constată că e surd, orb, cu genunchii și dinții șubrezi – pe scurt, cam bătrîn și, în toate, cam nătîng. Punînd pe cîntar portofoliul calului, cumpărătorul se miră că țăranul l-a mai scos pe piață, iar țăranul, cătrănit, îi explică: l-am adus să-l fac de rușine.

Ce vreau să spun cu parabola asta? Aveți puțintică răbdare! O iau de departe, de la examenele naționale clasice, evaluarea națională de la sfîrșitul clasei a ­VIII-a și bacalaureatul. De ceva vreme circulă informația, nu pe surse, ci oarecum oficială, de vreme ce s-a anunțat la consfătuirile naționale, că elevii absolvenți de clasele a VIII-a și a XII a vor avea anul acesta o nouă structură a subiectelor la examene. Da, nu vă mirați! Ce dacă modelul acestui nou subiect apare doar în anul în curs? Ce dacă acești elevi au dat simulări în anii precedenți pe altă structură de subiect? Ce dacă noua structură nu a fost probată cel puțin un an înainte, pentru realizarea reglajelor fine, așa cum o treabă de acest gen, care implică o generație întreagă de elevi, ar impune, dacă e să fie profesionistă, conformă cu niște principii științifice ale evaluării? S-a decis, acolo, la centru, undeva sus, că trebuie subiecte care să aibă în cadrul lor, în proporție de cel puțin 40%, itemi de tip grilă. Ce dacă, în principiu, o curriculă care are la bază competențe ar exclude o evaluare cu itemi obiectivi – singurii care pot construi o grilă –, despre care se știe că se potrivesc evaluării conținuturilor, nu competențelor? Putem presupune că astfel se dorește o creștere semnificativă și a procentelor de promovabilitate, deci o măsură populistă. Știu că oamenii de acolo, din grupurile de lucru care fac subiectele, nu au decis ei asta, și mai știu și că sînt, majoritatea, profesioniști, că vor da ce au ei mai bun pentru a genera un oarecare echilibru. Îi cunosc, am încredere în profesionalismul lor, am lucrat cot la cot cu ei ani de zile. E nedrept și față de ei și, subliniez, nu sînt responsabili pentru aceste decizii, pe care doar încearcă să le operaționalizeze cît mai echilibrat. Dar despre această treabă, mai rămîne să discutăm și alte dăți.

Spuneam că pornesc de departe, dinspre examenele naționale, pentru a mă apropia de rușinea calului. Nu doar evaluarea națională de la sfîrșitul clasei a VIII-a și bacalaureatul sînt examene naționale. În Legea educației naționale nr. 1/2011 se precizează că „la finalul clasei a VI-a, toate școlile, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, organizează și realizează evaluarea elevilor prin două probe transdisciplinare: limbă și comunicare, matematică și științe“ (art. 74, alin. 4). Un examen care s-a dat și pînă acum, dar fără vreun impact. Subiectele erau construite pe modelul testelor PISA și ­PIRLS. Se dădeau, se corectau, se trimiteau rezultate la inspectorate și la București. Ce s-a întîmplat cu ele în acești ani, nu se știe și nici nu prea contează pragmatic, deoarece nu au avut vreun impact asupra procesului educativ prin care trecea fiecare elev.

Situația stă altfel, însă, în privința elevilor actualei clase a VI-a. De ce? Pentru că, tot conform legii, aceste testări ar trebui să fie incluse în portofoliul educațional al fiecărui elev. Veți zice: ei, ce mare scofală, încă un concept și o hîrțogăraie, cui îi pasă? Păi, așa am putea zice, obișnuiți cu destule hîrțoage fără sens. Numai că legea mai zice niște chestii interesante. De exemplu, faptul că, la sfîrșitul clasei a VIII-a, tot generația care se află acum în clasa a VI-a va da un alt tip de evaluare, cu principii transcurriculare, incluzînd și limbă străină, și științe, și informatică, și competențe civice, respectiv sociale. În plus, legea prevede că această generație despre care fac vorbire va da și admitere la liceu, în cazul în care unele licee ar fi solicitate de mai mulți elevi decît ar avea locuri alocate. Majoritatea liceelor teoretice s-ar afla în această situație. În această admitere, ponderea unui examen va fi de 30%, iar 70% va conta portofoliul educațional al elevului.

Să legăm lucrurile. Mai întîi, elevii din actuala clasă a VI-a ar trebui deja să aibă portofolii educaționale, conținînd inclusiv evaluările claselor a II-a și a IV-a. Apoi, la sfîrșitul acestui an școlar, ar trebui să susțină o altă probă, transcurriculară, iar rezultatul acesteia să intre și el în portofoliul educațional. Apoi, la sfîrșitul clasei a VIII-a, ar susține un alt examen de evaluare, care ar intra și el în acest portofoliu. În cele din urmă, cînd ar da admitere la liceu, ar mai susține un test, cu pondere de 30%, la care s-ar adăuga, pentru selecție, portofoliul educațional, cu 70%. Dar nimeni nu vorbește încă despre cum va arăta acest test de la sfîrșitul clasei a VI-a, în condițiile în care acești elevi au o cu totul altă programă decît cei care au dat examen anul trecut, o programă așezată pe alte principii curriculare. Nimeni nu are încă idee cum vor arăta testările de la sfîrșitul clasei a VIII-a pentru acești elevi, și ele transcurriculare. Și, cireașa de pe tort, nimeni nu are habar, de fapt, ce e acest portofoliu educațional, cum se constituie el, unde și în ce formă se păstrează, chestiuni de substanță, dar și formale, de logistică, profesorii și diriginții netrecînd prin nici un proces de formare în acest sens, care să-i orienteze. Legea zice că „portofoliul educațional cuprinde totalitatea diplomelor, a certificatelor sau a altor înscrisuri obținute în urma evaluării competențelor dobîndite sau a participării la activități de învățare, în diferite contexte, precum și produse sau rezultate ale acestor activități, în contexte de învățare formale, nonformale și informale“ (art. 73, alin. 1). Dar de la ce zice legea pînă la operaționalizarea ei e ceva drum și nu sîntem în basme ca să putem concentra timpul acțiunii în formula merg ei, și merg, cale lungă să le-ajungă. N-ar fi mai importantă concentrarea atenției pe aceste aspecte, care țin de o proiecție necesară, decît pe schimbarea din mers a structurii subiectelor la evaluarea națională și la bacalaureat? Zic așa, doar ca să nu ne trezim că la final afirmăm și noi despre elevi, care devin niște simple experimente, că i-am adus la examene cu niște portofolii de formă, șchioape și fragile, doar ca să-i facem de rușine. 

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.