Eu şi scalpul meu...

Publicat în Dilema Veche nr. 483 din 16-22 mai 2013
Loază jpeg

Despre prezenţa derutantă sau iritantă a termenului scalp în anunţurile publicitare româneşti am mai scris, cu cîţiva ani în urmă. Probabil că de atunci, ca efect inevitabil al repetiţiei, ne-am obişnuit cu toţii, într-o anumită măsură, cu un cuvînt prezent în continuare în dicţionarele noastre doar cu sensul cu care l-am preluat mai de mult prin intermediar francez: „piele a capului uman, împreună cu părul, smulsă de pe craniu în urma unui accident sau desprinsă cu un instrument ascuţit“ (DEX). Prin calc după englezescul scalp, cuvîntul e folosit acum cu sensul mai general de „piele a capului (din zona în care creşte părul)“; acest uz, acceptabil într-o descriere strict medicală, e improbabil în alte contexte – de pildă, în conversaţia cotidiană. Cei care cunoşteau dinainte termenul, avînd amintirea vechilor romane cu indieni şi o imaginaţie bogată, riscă să vadă într-o banală reclamă la şampon o poveste de groază.

Dincolo de ambiguitatea lexicală, formula „Eu şi scalpul meu ne simţim liberi...“, dintr-un clip publicitar des difuzat de posturile noastre de televiziune, conţine încă o formulare discutabilă: personificarea unei părţi a corpului şi asocierea ei cu întregul e un abuz semantic şi logic, pe care nu mi se pare că îl justifică îndeajuns invocarea unui procedeu retoric. E, desigur, o figură de stil, dar una cu efect mai curînd rizibil şi prea puţin convingător. Focalizarea asupra unei părţi a corpului – care devine autonomă, merită atenţie şi respect, primeşte îngrijiri etc. – e un fapt curent în publicitate: „Oasele tale, pregătite pentru orice provocare!“ (ArtroCalcium). Cînd această focalizare presupune o disociere a părţii de întreg, scenariul devine şi mai caricatural. Părul, de pildă, pare să se detaşeze adesea de purtător (viziune în care e posibil să fi jucat un rol tradiţia literară): „Trebuie să încerci experienţa Shades, pentru ca tu şi părul tău să fiţi mereu în centrul atenţiei!“ (shades.ro); „Talentaţii stilişti ai Salonului Beauty Else sînt tot ce ai nevoie pentru ca tu şi părul tău să străluciţi în fiecare zi!“ (zumzi.ro); „Gama Respectissim de la Rowenta este tot ce îţi trebuie, pentru ca tu şi părul tău să aveţi o vacanţă perfectă!“ (eva.ro) etc. Formula pare contagioasă, trecînd (simulat sau autentic) chiar în limbajul destinatarelor publicităţii: „Eu am fost la acest salon la recomandarea unei prietene şi am fost foarte mulţumită de atenţia şi profesionismul domnului B. Eu şi părul meu îi mulţumim!“ (adulmec.ro)

Din aceeaşi categorie de personificări dubioase, bazate pe disocierea corporalităţii, face parte o evocare lirică a inimii, în reclama la un medicament. În spotul publicitar, o voce rosteşte cu emoţie: „Inima – cea mai bună prietenă a ta. A fost lîngă tine în cele mai importante momente din viaţă. Acum, trebuie să o protejezi şi tu“ (CoenziPrim). Ideea unei vieţi în care inima îţi este alături (cel puţin în momentele importante) mi se pare chiar mai înfricoşătoare decît aceea a unei vacanţe perfecte, petrecute împreună cu părul. Din fericire, alte părţi ale corpului, nevizate de produse cosmetice sau medicale specifice şi nemarcate de o lungă tradiţie literară, scapă de asemenea personificări traumatizante. O căutare insistentă în Internet nu a produs nici un rezultat pentru formule de genul „eu şi urechile mele“, „eu şi splina mea“ etc.

Mai puţin ridicolă – dar la fel de îndepărtată de logica minimală a limbajului cotidian, a distincţiilor cuprinse chiar în sensurile cuvintelor – e formula care apare în permanenţă pe ecranele televizoarelor, la începutul unor emisiuni care nu sînt total interzise copiilor: „Acest program poate fi vizionat de copiii în vîrstă de (...) numai cu acordul sau împreună cu părinţii ori familia.“ Din disjuncţia finală ar rezulta că părinţii şi familia sînt două entităţi care nu au nimic în comun, respectiv că părinţii nu alcătuiesc o familie. În mod similar, s-ar putea spune că un medicament se ia cu apă ori lichide sau că ar fi bine să mîncăm morcovi ori legume. E de înţeles dificultatea de a găsi formule clare şi scurte pentru etichetarea emisiunilor, chiar cu riscul unor neconcordanţe de regim gramatical; ar fi trebuit, totuşi, evitată construcţia cu deficienţe de logică.

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti. A publicat, între altele, volumele Limbaj şi politică (Editura Universităţii Bucureşti, 2007) şi 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecţia „Viaţa cuvintelor“, 2010).

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cel mai crud torționar, Nicolae Moromete: „Porc mincinos. În Republica noastră populară, pentru «nimic» nu se capătă mai mult de zece ani!“
Pe unde a trecut, torționarul Nicolae Moromete a semănat teroare, fie că a fost la Aiud, Jilava sau Vacăreşti. Neavând niciun fel de studii, el a fost subiectul unor situații de-a dreptul hilare.
image
Afacerea care ia amploare în România. Locațiile apar ca ciupercile după ploaie, dar tot par neîncăpătoare: „Nu mai avem locuri disponibile”
În ultimii ani, în marile orașe ale României au fost amenajate foarte multe locații dedicate practicării sportului în aer liber. De cele mai multe ori este vorba despre terenuri de fotbal.
image
Admis cu 10 la Automatică. Ionuț Mihăilescu din Caracal a fost singurul decar din 3.500 candidați. A lucrat cot la cot cu bunica exerciții și probleme
Un elev de clasa a XII-a din județul Olt este deja admis la Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Politehnicii București, cu media 10. Bunica sa a jucat un rol determinant.

HIstoria.ro

image
Olimpia, cel mai tânăr muzeu al ţării
Primul muzeu din România dedicat istoriei sportului și turismului montan a fost deschis la Brașov, în an olimpic, la „Olimpia”, în fostul sediu al Reuniunii de patinaj, clădire construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, restaurată de Muzeul Județean de Istorie Brașov.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.