Duelul judiciar și marca Audi

Publicat în Dilema Veche nr. 902 din 22 – 28 iulie 2021
O mare invenție – contractul social jpeg

August Horch, unul dintre întemeietorii industriei germane de automobile, a reușit, în anul 1909, să transforme severitatea unei sancțiuni judiciare într-un beneficiu, plecînd de la un adagiu de drept. În acel an s-a retras din societatea August Horch & Cie MotorWagenWerke GmbH, din cauza unor neînțelegeri cu administratorii firmei, și a întemeiat, în orașul Zwickau, o altă companie, cu denumirea August Horch AutomobileWerke GmbH. Foștii parteneri s-au plîns în Justiție pentru încălcarea mărcii deținute de prima societate, iar Curtea Supremă din Leipzig i-a interzis constructorului de automobile să-și folosească numele în a doua companie. Într-o discuție cu doi prieteni de afaceri, acasă la unul dintre ei, în Zwickau, a fost găsită soluția salvatoare. Fiul gazdei, care studia limba latină, tocmai descoperise adagiul Audiatur et altera pars, exprimat uneori și în formula Audi alteram partem. El a făcut legătura dintre numele Horch, verbul horchen, care în limba germană înseamnă a asculta, verbul audio, care în limba latină are același înțeles, și imperativul acestui ultim verb, audi. Entuziasmat de această asociere lingvistică, August Horch și-a redenumit compania, utilizînd termenul Audi, ca echivalent al lui Horch. Istoria seculară a unei renumite mărci de automobile tocmai începuse.

Adagiul din care s-a inspirat creatorul acestei mărci are însă o istorie mult mai îndelungată, mai captivantă și mai cuprinzătoare. În Medeea, piesa de teatru scrisă de Seneca, se afirmă că acela care judecă în echitate, ascultînd o singură parte și ignorînd astfel apărările celeilalte părți, încalcă de fapt principiul echității. Ideea fusese formulată anterior de Eschil, într-o altă piesă de teatru, Eumenidele. Preluată din literatură în dreptul roman, apoi considerată de Sfîntul Augustin ca un precept de drept natural, această idee a fost exprimată lapidar în  adagiul latin Audi alteram partem mult mai tîrziu, în zorii epocii moderne, cînd principiul contradictorialității și principiul imparțialității au fost afirmate în termeni imperativi, ca garanții ale dreptului la apărare, atît în procesul civil, cît și, mai ales, în procesul penal. Mai mulți pictori au redat alegoric acest adagiu. Unul dintre ei, Jacob de Witt, a pictat în a doua jumătate a secolului al XVII-lea un tablou chiar cu această denumire. Un secol mai tîrziu, pictura era expusă în Tribunalul din Haga, iar în prezent se află la primăria orașului.

Metodologia de aflare a adevărului și de înfăptuire a dreptății în orice proces judiciar, atît în sistemul de drept continental, cît și în sistemul de drept anglo-saxon, se fundamentează pe ideea conținută în acest adagiu. Deoarece nici o parte nu poate deține monopolul adevărului și al dreptății, judecătorul are datoria să verifice versiunile prezentate de toate părțile cu privire la faptele deduse judecății și la problemele de drept ridicate de acestea. Respectarea principiului imparțialității nu este posibilă decît prin aplicarea consecventă a principiului contradictorialității. Valoarea epistemologică a acestui adagiu fusese deja testată în științele pozitive, în perioada modernă, odată cu abandonarea argumentului de autoritate în favoarea scepticismului cartezian. Cam în același timp, pluralismul și multipartitismul erau descoperite în filosofia politică, drept temeiuri ale democrației constituționale. Testul dublei alternanțe la putere este necesar, cum observa în mod judicios Ralph Dahrendorf, pentru a verifica dacă un anumit sistem politic aparține sau nu democrației constituționale. Într-adevăr, singura șansă pentru a împiedica perpetuarea sine die a erorii cognitive, căreia îi cad victimă toți guvernanții, este schimbarea periodică a acestora prin alegeri de către cetățeni. Iar alegerile bune presupun ascultarea, adică înțelegerea și evaluarea tuturor ofertelor politice. Numai dacă sînt atenți la duelul politic, cetățenii se situează în poziția bunilor judecători.

Mult mai cunoscută este sintagma duel judiciar, care inițial desemna o modalitate de tranșare a unui proces civil sau penal printr-o confruntare, în fața regelui sau a reginei, între doi luptători, de regulă plătiți. Astăzi, duelul judiciar exprimă metaforic adagiul Audi alteram partem, avînd însă și un sens suplimentar, nu mai puțin important. Părțile nu doar vorbesc în fața judecătorului, ele se luptă. Așa cum se întîmpla în duelul de onoare, confruntarea dintre părți presupune egalitatea armelor și respectarea regulilor de luptă. Pînă la urmă, orice proces judiciar este o bătălie, în care părțile nu se mai luptă însă cu arme mortale, ci cu vorbe, dovezi și argumente. Retorica și logica se susțin reciproc. Adevărul nu este accesibil judecătorului decît prin versiunile faptice și prin probele prezentate de părți. Acestea își schimbă succesiv pozițiile de atac și de apărare. Cel care începe procesul judiciar nu este întotdeauna în poziție de atac, iar cel împotriva căruia începe procesul nu rămîne mereu în poziție de apărare. Cu cît sînt mai mari mizele unui proces, cu atît sînt mai ample desfășurările de forțe: probele sînt mai numeroase și mai complexe, problemele de drept sînt mai complicate, normele juridice aplicabile pot fi identificate cu greu în hățișul legislativ existent. În această luptă continuă, judecătorul veghează la respectarea regulilor procedurale și intervine ori de cîte ori acestea sînt încălcate. Dreptatea nu este doar opera judecătorului, ci și opera părților. Rolurile participanților la proces sînt diferite, dar complementare. Imparțialitatea judecătorului nu înseamnă o pură  pasivitate. El nu doar arbitrează luptătorii, ci îi călăuzește, în egală măsură, pe drumul către adevăr și dreptate. Pînă la urmă, nu victoria unei părți este scopul principal. De cele mai multe ori, cîștigurile și pierderile se distribuie între părțile procesului. Important este drumul către adevăr și dreptate, adică duelul judiciar.

Valeriu Stoica este avocat și profesor de drept civil la Facultatea de Drept a Universității din București.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Calculele Coaliției. Independentul Cătălin Cîrstoiu la Capitală, împărțire politică la sectoare
Lunga căutare a Coaliției pentru un candidat care să-l învingă pe Nicușor Dan a luat sfârșit. Iar până la urmă, PSD și PNL par să se fi oprit la un independent, medicul Cătălin Cîrstoiu, favorit în rândul Puterii pentru intrarea în cursa pentru Capitală.
image
Destinul crud al Arynei Sabalenka, al cărei iubit a murit azi-noapte. Și-a pierdut și tatăl, la aceeași vârstă
O veste-șoc a lovit-o pe jucătoarea din Belarus, chiar înainte de debutul în turneul de la Miami.
image
Româncă obligată de justiție să își trimită copiii în plasament în Marea Britanie
Curtea de Apel București a hotărât ca o mamă din județul Vaslui să-și trimită copiii în plasament în Marea Britanie. Femeia este acuzată de răpire internațională de minori de către serviciile sociale din Newham, Londra, care au sesizat autoritățile române.

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.