Deștepții, ca telefoanele și influenserii

Publicat în Dilema Veche nr. 858 din 17 - 23 septembrie 2020
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg

…deși, de bună seamă, nu doar telefoanele sînt deștepte (smart) în ziua de azi. Pe lîngă smartphones, avem televizoare smart, frigidere smart, mașini smart, aspiratoare smart, și cîte și mai cîte. Zică însă cine ce-o zice, „deștept ca aspiratorul” sună mai puțin măgulitor decît „deștept ca telefonul”. Alegerea e totuși grea, pentru că, pare-se, toate aparatele din jurul nostru s-au deșteptat peste noapte, iar răutăcioșii ar putea susține că inteligența tehnicii crește invers proporțional cu cea a oamenilor. Din fericire, în România, a apărut primul canal de „social television”, dedicat oamenilor smart. Am răsuflat ușurat. Iată, mi-am zis, s-au deșteptat și românii, după cum le cerea, de atîta amar de ani, imnul național! În cursa dintre aparatură și oameni, avem și noi, în sfîrșit, o șansă! Am prins din urmă telefoanele și aspiratoarele. Am ajuns și noi smart. Pentru a fi corecți pînă la capăt, să precizăm că nu toți românii sînt smart – publicul-țintă declarat al noului post e unul restrîns: Smartul (așa i se zice) e educat, cu un minimum de confort material. Smartul face parte, așadar, dintr-o minoritate de elită. Asta, însă, nu trebuie să ne demoralizeze. În definitiv, nici aspiratoarele nu sînt toate smart. Mai există și unele împinse cu mîna. Concurența dintre om și aparat e, așadar, cinstită.

Ba, dacă stăm să ne gîndim bine, grație noului canal TV, smartul poate dobîndi un avantaj față de aspirator, pentru că, declară părintele fondator, „primul nostru obiectiv este să îi creăm smartului o conștiință de sine” – ceva ce, pînă una-alta, un aspirator smart nici nu visează (sper). „Cum altfel decît să îi generăm gînduri?” Poate părea paradoxal ca un om smart să nu aibă nici conștiință de sine și nici gînduri, dar nici telefoanele n-au, iar asta nu le împiedică să fie smart. Au însă mai puțin noroc decît oamenii, pentru că n-au influenseri. În prima zi de emisie a postului, o domnișoară (doamnă?) influenseră era revoltată că legislația românească nu îi permite guvernului să plătească influenserii pentru a… influența (sic!) percepția și comportamentul românilor în vreme de pandemie, cum a făcut-o, bunăoară, guvernul Marii Britanii. Ehei, cum s-ar fi schimbat lucrurile! „Dar de ce nu o faceți pro bono? Gratis?” – a întrebat-o, candid, unul dintre moderatori. După expresia confuzată și zîmbetul nedumerit al influenserei (influenseriței?), era limpede că un asemenea gînd nu îi fusese încă generat în nici un fel, iar de-acum era prea tîrziu. Întrebarea a rămas fără răspuns.

Pentru necunoscători, un „influencer” e o profesie foarte lucrativă, cu o singură condiție – să ai foarte mulți „followers”, persoane care să-ți urmărească toate postările pe diferite platforme media: Facebook (pentru „dinozauri” deja), Instagram, TikTok, YouTube, vlog-uri ș,a.m.d. În românește, traducerea ar fi „influențatori” sau „manipulatori”, dar cuvintele astea vin cu oareșcari conotații negative. „Influenser” sună mai bine, mai smart. Teoretic vorbind, a fi un influențator de opinii nu e nimic rău. Toți încercăm să fim influențatori, toți încercăm să ne manipulăm unii pe alții. Părinții încearcă să-și influențeze copiii, dascălii – elevii, preoții – credincioșii, scriitorii – cititorii, politicienii – electoratul ș.a.m.d. Eu, acum, încerc să vă influențez pe dumneavoastră. Dumneavoastră veți încerca să vă influențați cunoscuții și șefii. Și tot așa. În diferite proporții, sîntem cu toții manipulați și manipulatori.

Pînă mai ieri, însă, această încercare de influențare avea și un oareșcare fundament rațional, sau măcar aparența acestuia. Părinții încearcă să-și influențeze copiii împărtășindu-le din înțelepciunea lor de viață, profesorii – elevii, printr-o educație care nu se reduce la transmiterea de cunoștințe, politicienii – electoratul, prin programe realiste de guvernare etc. În Eros și Magie în Renaștere, Ioan P. Culianu recuperează o întreagă filozofie a manipulării maselor și indivizilor, descrisă de către Giordano Bruno într-o cărticică mai degrabă obscură, De vinculis in genere (Despre legături, în general). Este – susține, cu dovezi, Culianu – un manual de manipulare mai rafinat și, încăput pe mîini greșite, infinit mai periculos decît Prințul lui Machiavelli. Dar pînă și Manipulatorul lui Bruno, care operează cu „fantasme”, în buna tradiție neo-platoniciană, are grijă ca imaginile generate să aibă un corespondent în realitate. Mai mult, i se cere să renunțe la orice egoism sau interes personal. Cu alte cuvinte, manipulatorului i se cere să înceapă prin a se manipula pe sine însuși întru beneficiul altora.

Nu mai e cazul acum. Influenserii de astăzi nu mai au nimic în comun cu influențatorii „pe stil vechi” – părinți, profesori, preoți, scriitori, artiști. (În treacăt fie spus, Culianu compara stupiditatea ineficientă a propagandei sovietice cu subtilitatea eficientă a mass-media occidentale, decenii bune înainte de apariția noilor social media.) Astăzi, pentru a fi influenser, nu trebuie să te mai pricepi la nimic. Greu e doar începutul, pentru că, odată atins un prag critic (să zicem, o sută de mii de followers), restul te vor urmări pentru că ești deja faimos. Ca pe surorile Kardashian, faimoase pentru… faima de care se bucură. Ce anume postezi pentru a-ți atrage prima sută de mii de „urmăritori” e treaba ta. Orice tîmpenie care atrage click-uri e bine primită. Nimeni nu te întreabă cum ai făcut nici primul milion de dolari, nici prima sută de mii de followers. În nici un caz companiile care te plătesc pentru a le face reclamă. Ai devenit influenser. Nu influențator, influenser.

În celebra alegorie a peșterii din Republica lui Platon, personajul principal pare a fi filozoful-rege. La o citire mai atentă, însă, întregul dialog pare a fi mai degrabă menit educării corecte a viitorilor păpușari, cei în sarcina cărora intră manipularea umbrelor. Aici, în jurul focului care nu e nici soarele de afară, dar nici bezna peșterii, se dă „bătaia peștelui”. Aici, la mijlocul drumului dintre filozoful-rege și prizonieri. Miza, s-o recunoaștem, e uriașă, atît la nivelul societății, cît și al sufletului. Din moment ce de manipulare nu avem cum scăpa, e crucial să putem face diferența dintre manipularea bună și cea nocivă. Dintre influențatori și influenseri. Lăsați telefoanele și aspiratoarele să fie smart! De la noi s-ar cuveni să avem alte pretenții. Îi urez noului post succes, dar să nu-l uite nici pe Socrate: „Tot ceea ce știu e că nu știu nimic“.

Alin Fumurescu este associate professor la Departamentul de Științe Politice al Universității din Houston, autor al cărții Compromisul. O istorie politică și filozofică (Humanitas, 2019).

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.