De ce se poate la Alba Iulia?

Simona DAVID
Publicat în Dilema Veche nr. 380 din 26 mai - 1 iunie 2011
De ce se poate la Alba Iulia? jpeg

În această primăvară, la Alba Iulia, m-am vindecat de aroganţă. Sau măcar de o parte a ei. Cea care ţine de falsa impresie că am văzut şi auzit destule – o meteahnă destul de obişnuită în rîndul celor care au lucrat multă vreme în şi cu media.

Ce-am văzut la Alba Iulia? O cetate, dar nu orice cetate. Ci un oraş într-o cetate, unde se lucrează de zor, ca într-un stup de albine, pentru că în doi ani vor să „gate“ treaba. Mărturisesc că m-am bucurat, ca atunci cînd eram copil, cînd am văzut spectacolul schimbării gărzilor şi am asistat la ridicarea drapelului şi la tragerea salvelor de tun. În zilele noastre, puteţi, desigur, să urmăriţi ceremonia şi pe YouTube, dar nu este deloc acelaşi lucru. Pentru că la Alba Iulia, impresionante sînt spaţiul larg, peluzele verzi, porţile, pietrele şi zidurile restaurate cu mare grijă, respect şi – aş îndrăzni să spun un cuvînt mare – dragoste. Dacă l-aş fi auzit în alt context pe primarul Mircea Hava spunînd că „la Alba Iulia nimic nu s-a întîmplat, totul s-a făcut, după multă chibzuinţă, cu curaj şi aşa cum trebuie“, aş fi zis, probabil, că nu e decît un alt discurs bine ticluit. Însă am avut prilejul să văd, la faţa locului, că nu e doar vorbărie, mai ales atunci cînd ai o echipă de tineri ambiţioşi care arată că „la noi se poate“ şi „nouă ne pasă“. Un model diferit în România, unde majoritatea se plînge şi aşteaptă ajutor de undeva de sus, nu-i aşa?

Aici vorbele se bazează pe cifre, pe fonduri, pe rezultate. Alba Iulia e pe primul loc în ţară la capitolul fonduri europene atrase – aproximativ 200 de milioane de euro – şi e un model pentru alte autorităţi publice care vor să aplice ceea ce se cheamă parteneriat public-privat. Se lucrează la proiecte pentru fonduri europene din 1996-1997. Pentru refacerea Cetăţii, lucrările de laborator au durat vreo doi ani, dar a meritat, pentru că au fost obţinute fonduri de aproximativ 67 de milioane de euro, iar rezultatele se văd pe teren. Se lucrează nu numai în Cetate, ci şi în oraş.

Dacă există un secret, atunci pare a fi unul simplu: în primul rînd, să recunoşti că tu nu eşti aşa de deştept şi că ai ce învăţa de la alţii. Şi să ai proiecte! Primarul ne-a povestit că a învăţat de la italieni că e bine să ai proiectele gata, aşa cum ar fi pe o masă paharele goale, pregătite, ca atunci cînd vine carafa cu fondurile europene, să aibă unde turna. Apoi, lucru mare, autorităţile locale au fost pregătite cu fondurile pentru co-finanţare, pe care le-au obţinut prin credite bancare pe 25 de ani. Tot un fel de parteneriat public-privat, din care toată lumea are de cîştigat.

Acum, primul pas a fost făcut, avem un proiect frumos, Cetatea. Întrebarea următoare este Ce facem cu ea?. A fost una dintre temele de discuţie la primul congres internaţional despre turismul rural organizat în şi de România, precum şi la Forumul referitor la Strategia UE pentru Regiunea Dunării – ambele organizate în Cetate în luna mai (şi motivele pentru care m-am aflat acolo). Unul dintre participanţii străini a remarcat că sînt cetăţi şi în alte oraşe, şi în alte ţări. De ce ar alege cineva tocmai Alba Iulia, cît timp îi ia să ajungă acolo şi pentru cît timp ar rămîne în oraş? Ce tururi tematice există în regiune? La nivel global, oamenii sînt din ce în ce mai interesaţi să descopere lucruri noi, să afle poveşti. Aşadar, care este povestea noastră?

Ceea ce se pierde, de multe ori, din vedere este că posibilii vizitatori nu sînt doar peste mări şi ţări. Reprezentanţii Organizaţiei Mondiale a Turismului au arătat, chiar la Alba Iulia, că oamenii au devenit interesaţi de ceea ce se întîmplă în apropierea lor. Aşadar, îi putem avea în vedere pe locuitorii propriei ţări sau pe cei ai ţărilor vecine. Fratele meu, care locuieşte în Sibiu de cîţiva ani, a aflat de la mine despre Cetatea de la Alba Iulia, cu toate că ar ajunge acolo cam într-o oră. Deci, dacă ai ceva interesant de spus, cum ar fi să te gîndeşti cum să faci ca vestea să ajungă (şi) la cei din apropiere?

Apoi, străinii înţeleg mai puţin povestea Cetăţii, legată atît de strîns de identitatea noastră naţională. Cum ar fi dacă elevii din clasele primare ar învăţa despre Unire, pe viu, la Alba Iulia, poate chiar însoţiţi de părinţii lor? Cum le-ar rămîne în minte lecţia, după ce au văzut schimbarea gărzilor? Ce ar fi dacă ar vedea că şi la noi se poate? Am vizitat Sala Unirii şi Catedrala unde este înmormîntat Iancu de Hunedoara. Da, astăzi sîntem departe de a pune în valoare cu adevărat moştenirea istorică şi patrimoniul cultural. Dar turismul cultural şi dezvoltarea relaţiilor interumane se numără printre priorităţile Strategiei UE pentru Regiunea Dunării, care include 14 state (nu numai zona de pe malurile Dunării) şi va face disponibile fonduri de cca 100 de miliarde de euro în următorii 10 ani. Veţi fi poate surprinşi să aflaţi că România, alături de Bulgaria coordonează acest domeniu. Ce înseamnă acest lucru rămîne de văzut, pentru că deocamdată nu sînt clare nici procesul, nici grupul de lucru.

M-am întîlnit la Alba Iulia cu un clujean care, la 76 de ani, tocmai s-a întors dintr-o croazieră de patru luni în jurul lumii. Mi-a spus că nici unul dintre locurile văzute nu l-a impresionat precum Cetatea de la Alba Iulia, care abia după anul 2000 le-a devenit accesibilă românilor (înainte fiind confiscată de armată). Poate pentru că aici se află o capitală a sufletului nostru, unde ne putem reconecta direct la sentimentul de mîndrie că sîntem români, fără nici un fel de emfază. Şi acest lucru este extrem de valoros în sine. Dincolo de a face turism sau bani, este vorba despre cum ne creştem copiii şi despre ce credem despre noi înşine. E de-ajuns să vezi Alba Iulia, pentru a renunţa, pur şi simplu, la multe dintre limitele pe care ni le-am pus singuri (sau împreună). E un loc bun de start pentru a porni mai departe.
 
Simona David este expert în comunicare, Director Corporate Affairs la Adevărul Holding.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

geam noapte fereastra istock jpg
De ce nu e bine să dormi cu geamul deschis vara. Riscurile nebănuite la care te supui
De-a lungul verii cu toții suntem obligați să găsim modalități de a rezista în fața căldurii excesive. Temperaturile ajung constant la valori extreme pe timp de zi, iar, din păcate, nici măcar nopțile nu sunt mult mai reci. În aceste condiții, mulți oameni aleg să doarmă cu geamurile deschise.
Ion Iliescu Foto AFP jpg
Fostul președinte Ion Iliescu este în stare critică, anunță Spitalul Agrippa Ionescu
Ion Iliescu se află într-o stare de sănătate critică, iar medicii sunt rezervați în privința evoluției sale. Fostul președinte este internat la terapie intensivă, cu disfuncții multiple de organe și o afectare respiratorie severă.
ion iliescu  jpg
Ion Iliescu este în stare critică. Anunțul medicilor
Fostul preşedinte Ion Iliescu este în stare critică, cu disfuncţii multiple de organe.
David Popovici SIngapore 200 de metri  Foto GettyImages 2227628877 (5) jpg
Nadia, David și România care nu mai fuge
Pentru mine, fotografia cu care însoțesc aceste gânduri, alb-negru jos, color sus, reprezintă mai mult decât o imagine dinamică, frumoasă. Pentru mine, ea este un simbol. Două trupuri în zbor, două generații de geniu și o singură țară: România.
copil ecran shutterstock1 jpg
Co-fondatorul YouTube nu le permite copiilor săi să urmărească short-uri: „Duce la scăderea capacității de concentrare”
Steve Chen, co-fondatorul YouTube, trage un semnal de alarmă privind impactul videoclipurilor scurte asupra copiilor.
cristi borcea jpg
Bogdan Ivan FOTO Mediafax
Restructurările din Ministerul Energiei: 35% dintre directori vor fi eliberați din funcții
Restructurările din Ministerul Energiei vor fi terminate în maximum două săptămâni, a declarat ministrul de resort, precizând că 20% din posturi vor fi desființate.
Gabriela Cristea scaled e1693250543479 1024x577 jpg
Trucul Gabrielei Cristea pentru cea mai gustoasă salată de vinete. Ingredientul secret care face diferența
Salata de vinete este un preparat clasic, nelipsit din bucătăriile românilor, mai ales în sezonul cald. Ușor de pregătit și extrem de savuroasă, această rețetă poate căpăta un gust aparte cu ajutorul unui ingredient surpriză. Gabriela Cristea a dezvăluit cum o prepară ea acasă și ce truc folosește p
wilmark jpg
Wilmark și dansatorii săi au făcut senzație la Wonder Family Fest. Costume de 10.000 de euro și un show incendiar: „Noi lucrăm în familie” Ce proiect nou lansează
Costume senzaționale, în valoare de aproximativ 10.000 de euro, aduse special din Brazilia, și un super show sub bagheta magică a celebrului coregraf!