Corporatist

Publicat în Dilema Veche nr. 500 din 12-18 septembrie 2013
A protestata jpeg

Manifestaţiile din ultimele zile au adus destul de des în discursul public nu numai termenul hipster (căruia Dilema veche i-a dedicat, acum un an şi jumătate, un dosar, cu titlul Hipsterism şi hipsteritate), ci şi pe aparent mai puţin exoticul corporatist (prezent şi el în multe dezbateri antropologice şi culturale din ultimii ani). Ambii descriu o parte a societăţii româneşti de azi, cu precădere una tînără şi instruită; ambii sînt folosiţi în mass-media şi în spaţiul online într-o manieră destul de ambiguă: fie pur descriptivă, fie marcată uneori pozitiv, alteori peiorativ, cu ironie mai apăsată sau mai subtilă. Hipster atrage mai mult atenţia, prin aerul său inconfundabil de anglicism de circulaţie internaţională, precum şi prin bogata sa familie lexicală, produsă de inventivitatea derivativă a vorbitorilor de azi (de la hipsteriţă la hipsterie sau hipsteresc); oricum, informaţii şi controverse despre originea şi sensurile sale se găsesc din belşug pe Internet şi sînt traduse şi preluate copios în diferite reportaje şi comentarii româneşti. Termenul corporatist, deja asimilat, banalizat de un uz aproximativ şi neatent este, de fapt, destul de surprinzător prin evoluţiile sale semantice specifice spaţiului nostru cultural şi social. Sensul cu care e folosit în mod curent nu se găseşte în dicţionarele generale, în care apar doar accepţiile teoretice, doctrinare („privitor la corporatism şi la ideologia lui“; „adept al corporatismului“, în DEX). Golul e remediat în Dicţionarul de cuvinte recente coordonat de Florica Dimitrescu (ediţia a treia, 2013), în care, pe baza unor atestări recente din presa ultimilor ani, substantivul corporatist este explicat ca desemnînd un „salariat al unei corporaţii“ (adică al unei mari companii internaţionale). Adjectivul, mai previzibil, are semnificaţia „privitor la corporaţii“: din acest punct de vedere, se vorbeşte de cultura corporatistă sau de limbajul corporatist.

Există însă, în discursul actual, mai multe ipostaze ale corporatistului, cu mai multe posibile definiţii, între care nu se face întotdeauna o distincţie clară, mizîndu-se pe aproximările contextuale. Corporatistul este, uneori, încarnarea corporaţiei, decidentul: „scandări împotriva corporatiştilor care au generat criza şi prosperă în continuare“ (acvilaortodoxa.wordpress.com); alteori (cel mai adesea) – simplul angajat, molipsit de comportamentul considerat tipic şi despre care se fac numeroase glume: „cel care iese la prînz cu echipa, vorbeşte zgomotos despre team building, brainstorming, human resources“ (bogdanabutnar.ro); „Un corporatist şi-a minţit familia că se internează în spital ca să se poată furişa la muncă“ (timesnewroman.ro). În ultima vreme, uzul pare să fi făcut încă un pas în extinderea semantică a cuvîntului. Nu mai este esenţial faptul că persoana în cauză chiar lucrează la o corporaţie, în sensul strict al cuvîntului. În enumerări pitoreşti, prin excelenţă neriguroase, termenul corporatist intră uşor în aceeaşi serie cu hipster sau biciclist: „ar putea intra în categoria hipsterilor, oameni în general foarte informaţi, dar nu neapărat cu opţiuni politico-ideologice ferme, cosmopoliţi, extrem de inteligenţi, eclectici, artişti, activişti, anti-comunişti, corporatişti, biciclişti“ (Claudia Postelnicescu, contributors.ro, 5.09.2013); „aceşti hipsteri, corporatişti boemi şi hipioţi non-violenţi“ (Andrei Luca Popescu, gandul.info, 3.09.2013). Pare a se contura chiar o opoziţie între bugetari şi corporatişti (corespunzînd lucrului „la stat“, respectiv „la privat“), care nu mai implică doar corporaţiile. Astfel, între corporatişti şi anticorporatişti există o asimetrie, nu o opoziţie. Procesul nu e încheiat şi poate că lărgirea semantică nu se va fixa ca atare. Termenul tinde totuşi să umple un gol, iar lipsa echivalentelor sale în alte limbi e semnificativă.   

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti. A publicat, între altele, volumele Limbaj şi politică (Editura Universităţii Bucureşti, 2007) şi 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecţia „Viaţa cuvintelor“, 2010). 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

studenti  jpg
Cum își alungă România tinerii din universități: „Țara are nevoie de oameni care să lucreze cu mâinile, nu cu capul”
Într-o Românie deja codașă în privința educației superioare, cu cei mai puțini absolvenți de facultate din UE, Guvernul lovește din nou în studenți. Tăierile masive ale burselor, anunțate recent, nu par a fi doar o măsură bugetară, ci o strategie de descurajare a învățământului superior.
image png
O rețetă de clătite delicioase cu banane cu doar 3 ingrediente. Fără făină, fără zahăr, fără lapte!
Uită de clătitele clasice care necesită jumătate de raft de ingrediente și te lasă cu un sentiment de vinovăție după ultima îmbucătură. Dacă ai crezut vreodată că o alimentație sănătoasă înseamnă mese plictisitoare și fără gust, această rețetă te va surprinde plăcut.
coada comunism
Cum a ajuns România o țară îndatorată la străini. Credite cheltuite pe afaceri păguboase, proiecte megalomanice și lipsă crasă de viziune
România a fost o țară care a trăit pe datorie încă de la începuturile existenței sale. Statul a contractat în ultimii 150 de ani credite externe mari, ajungând la un vârf în anul 2013. Majoritatea banilor din credite s-au dus pe investiții păguboase, dar și pentru rezolvarea unor probleme interne.
Delta Dunării Rusalii Asociaţia de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării
Turismul în Delta Dunării, în scădere accelerată. Nemulțumirile care alungă vizitatorii
Cifre cu 10% mai mici, în prima jumătate a acestui an, comparativ cu cele de anul trecut pentru Delta Dunării, destinația care pare să fi scăzut cel mai mult în preferințele turiștilor. Motivele sunt numeroase.
femeie insarcinata jpg
Care este vârsta optimă pentru a rămâne însărcinată. Ce spun medicii
Decizia de a deveni mamă nu este una simplă, iar vârsta la care o femeie alege să rămână însărcinată are un impact major, atât din punct de vedere biologic, cât și emoțional, social sau financiar.
ciocan judecator bani
Bonusuri generoase pentru „tăcere”. Cât câștigă cu adevărat magistrații: unii au sporuri suprapuse pentru aceleași atribuții
Intenția Guvernului de a crește vârsta de pensionare a magistraților la 65 de ani și de a le reduce cuantumul lunar pe care aceștia l-ar primi la pensie a stârnit nemulțumirea breslei pentru că veniturile le-ar scădea substanțial, cu atât mai mult cu cât salariile sunt, în prezent, uriașe.
maaia zelenski nicusor jpg
Miza alianței de securitate cibernetică din care face parte România. Rolul pe care îl va juca la alegerile din Republica Moldova
O alianță între România, Ucraina și Republica Moldova în domeniul securității cibernetice nu numai că va contribui la obiectivul asumat de România, acela de a se poziționa ca actor activ și relevant în regiune, dar poate reprezenta și un sprijin pentru Republica Moldova.
CSU Craiova Spartak Trnava (Sportpictures) jpg
ion iliescu profimedia jpg
Modelul economic al lui Iliescu: „Eșecurile economice erau puse pe seama lui Ceaușescu nu a socialismului real”
Economistul Cornel Ban explică proiectul economic al epocii Iliescu început în 1990. Specialistul crede că s-a dat o luptă între socialiștii de piață și neodezvoltaționiști, câștigată de primii, care a avut ca efect o lovitură politică grea dată reformelor cabinetului Roman.