Thomas Jefferson, unul dintre Părinții Fondatori ai Statelor Unite ale Americii și al treilea președinte al țării, era cunoscut și pentru pasiunea sa pentru scris și citit. Pentru cuvinte, cu alte cuvinte. Cele nouăsprezece mii de scrisori pe care le-a scris de-a lungul vieții, alături de lucrările sale științifice, sînt dovezi care vorbesc de la sine (lui, în schimb, nu prea îi plăcea să vorbească în public). Ar mai fi și pamfletul pe care l-a compus pentru a critica încercarea Parlamentului britanic de a-i controla pe coloniști, text în urma căruia se pare că i s-a cerut să redacteze schița Declarației de Independență.
Nu este greu de imaginat astfel că, în reședința sa din Monticello, Virginia, cărțile erau la loc de cinste. Sau la locuri, căci biblioteca sa conținea un număr impresionant de exemplare. Pe care domnul Jefferson le-a folosit cu rost. În 1814, britanicii au invadat Biblioteca Congresului și i-au dat foc. Toate cărțile au ars. Fostul președinte a decis atunci să doneze statului din colecția sa personală, astfel încît, în anul următor, Biblioteca Congresului a fost redeschisă cu ajutorul stocului de aproape 6.500 de titluri de la Thomas Jefferson.
Altceva este și mai interesant, însă, în biblioteca Părintelui Fondator. Și se rotește.
Este vorba despre un soi de, să îi spunem, etajeră rotativă, pe care Thomas Jefferson a inventat-o pentru a-l ajuta să aibă la îndemînă mai multe cărți în același timp. Raftul făcut din lemn de nuc arata ca un cub. Fiecare parte a cubului se ridica ușor de la bază, devenind astfel un suport pentru carte, iar deasupra cubului era prinsă o altă tăblie, care – de asemenea, ridicată – devenea locul perfect pe care putea sta încă o carte. Acces garantat la cinci lucrări în același timp.
O fi citit președintele prin vreo carte cît de ironică (sau pur și simplu simbolică) poate deveni uneori istoria? Iată de ce (mă) întreb.
Pe 3 iulie 1826, din cauza stării lui de sănătate, Thomas Jefferson a fost nevoit să refuze invitația la ceremonia de aniversare a cincizeci de ani de la adoptarea Declarației de Independență, care avea loc a doua zi. Nu doar că nu a putut participa, dar fostul președinte a murit exact în amiaza acelei zile de 4 iulie. Dacă vi se pare o coincidență notabilă, trebuie să mai știți ceva. În aceeași zi, pe 4 iulie 1826, cîteva ceasuri mai tîrziu, a murit și John Adams, alt Părinte Fondator și al doilea președinte al Statelor Unite ale Americii.
Ironic? Simbolic? Cumva.
Mihaela Simina este licențiată în istorie (specializarea Relații Internaționale), scriitor, coprezentator și coautor (comentariu și scenariu) al serialului documentar România construită.
Foto: biblioteca lui Thomas Jefferson, expusă la Biblioteca Congresului din Washington (wikimedia commons)
