Ce faci în carantină?

Publicat în Dilema Veche nr. 838 din 12 - 18 martie 2020
Ce faci în carantină? jpeg

Că a citit sau că n-a citit Decameronul lui Boccaccio, tot omul știe că e vorba despre zece tineri (șapte femei și trei bărbați) din Florența secolului al XIV-lea, care decid să plece din orașul lovit de teribila pandemie de ciumă, rămasă în istoria lumii sub numele „Moartea neagră“, într-o vilă de la țară. Acolo vor rămîne în relativă izolare zece zile și, ca să treacă vremea, își fac promisiunea de a spune, fiecare, povești celorlalți. „Carantinații“, cum le-ar spune azi DSP-urile celor zece florentini, se țin de cuvînt. Poveștile lor sînt, în general, usturătoare demascări ale ipocriziei, corupției și incompetenței instituțiilor vremii lor. Mai ales ale Bisericii, dar nu numai. Și sînt, în general, spuse în stilul slobod la gură. Ca și cum acea izolare într-o vilă de la țară ar fi fost o abolire a cenzurilor sociale ale orașului. Pare că cei zece se simt liberi în carantina lor voluntară cum, desigur, nu se simțeau în orașul lor. Astfel, dincolo de satira și de critica socială pe care mult le-au îndrăgit progresiștii tuturor vremurilor de atunci încoace, Boccaccio ne spune ceva încă și mai important: cînd lumea e bîntuită de ceva rău (poate fi virus, dar poate fi și duh), izolarea voluntară te pune într-o neașteptată condiție de libertate. În asemenea cazuri, chiar poți spune orice, poți gîndi orice, te poți purta cu un gen de lejeritate ca și cum nimic nu ți se poate întîmpla. Nu scapi doar de microb, scapi de microbul lumii civile, de constrîngerile ei. Nu știu dacă actuala epidemie de coronavirus va deveni pandemie și nici nu știu cum reacționează omul veacului al XXI-lea dacă e pus în situația celor zece personaje ale lui Boccaccio. Cel mai probabil, nu și-ar spune povești, ci s-ar concentra pe telefoanele cuplate la sfîntul și marele Internet. Și dacă Internetul n-ar mai funcționa, tot nu și-ar spune povești pentru că această abilitate a cam dispărut de pe lume. Astăzi, povești spun doar profesioniștii (scriitori, regizori etc.). Cel mai probabil, zece izolați de astăzi ieșiți de sub puterea Internetului ar diseca firul în patru despre ei înșiși, ar psihologiza sau, cel mult, ar întoarce pe toate fețele politica.

Acum cîteva zile, mergeam cu Uber-ul spre redacție. Ador Uber-ul! Unul dintre motive este că merg de fiecare dată cu altă mașină, alt șofer și, inevitabil, ascult alt post de radio. Mereu alte habitacluri, alte sonorități. Vă mărturisesc că aprecierea mea de la finalul cursei depinde mult de muzica pe care o ascultă șoferul. Uneori, cînd sînt ursuz sau cînd dau de vreo muzică de DJ, rog șoferul să închidă radioul. Dar acum cîteva zile nu eram ursuz și nici DJ nu era. Așa că am ascultat și eu ce asculta șoferul meu, întîmplător. Acum, trebuie să știți că posturile de radio de la noi s-au uniformizat la nivelul cel mai de jos. Greu mai faci diferența între ele. Vorbesc, firește, despre posturile de radio private. Mai toate dau muzică și doar muzică. Uneori, se citesc rapid știri. Știrile de peste tot, știrile pe care le vezi și la televizor, și pe Internet, și prin ziare, dacă mai cumperi așa ceva. Iar de dimineață, la ora matinalurilor, cam toate sînt la fel: doi băieți și o fată trăncănesc „la mișto“ în studio, încearcă să facă poante și rîd între ei pe teme cît se poate de facile. Toți, cum zic, sînt la fel: dacă-i luni, se căinează că începe săptămîna, dacă-i vineri, se bucură că se termină săptămîna, iar marți, miercuri și joi numără zilele rămase pînă se face vineri, ca să ne bucurăm de week-end. Cam asta e. Vorbăreții de la radio spun, în general, prostii. Iar cînd încearcă să mai comenteze cîte ceva de pe agenda zilei, sînt absolut ignoranți în privința subiectului, dar asta nu-i oprește să comenteze, căci dacă vorbești așa, „cool“ și nepăsător, chiar ai voie să spui orice. Așadar, e dimineață, merg în Uber și ascult un post de radio. Băieții și fata din studio lansează către ascultători întrebarea: dacă sînteți în situația de a sta închiși în casă, în carantină, cum o să vă petreceți timpul? Am ciulit imediat urechea. Simțeam că voi afla lucruri interesante. Și am aflat. Au telefonat să răspundă vreo opt sau zece oameni – femei și bărbați, vîrste diferite. Răspunsurile au fost, la o primă vedere, variate: „Dorm toată ziua, că lucrez mult și va fi o ocazie să recuperez“, „Îmi zugrăvesc apartamentul“, „Îmi fac soția fericită de mai multe ori pe zi“ (hăhăială mare în studio), „Mă uit la filme“, „Ziua fac sport și ies noaptea la plimbare“ (nu se poate, că sînteți în carantină), „De ce să nu se poată? Eu înțeleg că sînt în carantină ca să nu-i molipsesc pe alții, dar eu ies din casă noaptea, tîrziu, cînd nu e nimeni pe stradă și nu am pe cine să molipsesc, așa că o să pot ieși, de ce să nu pot ieși?“ (corect, e și ăsta un punct de vedere) – în fine, asemenea răspunsuri. Spun că răspunsurile erau aparent variate, pentru că aveau totuși ceva în comun, era totuși ceva ce spuneau sau, mă rog, nu spuneau toți. A existat o activitate, una singură, care poate pentru mine și pentru dumneavoastră pare cumva firească dacă avem cîteva ore de liniște și singurătate, dar pentru nici unul dintre interlocutorii postului de radio nu exista pur și simplu: cititul. Nici unul nu a spus că, dacă e forțat să petreacă zile în șir închis în casă, ar citi.

Mai întîi, m-am supărat: pentru cine Dumnezeu se scrie și se publică atît de mult, enorm, aș spune, dacă oamenii nu citesc nici dacă sînt închiși în casă zile la rînd? Apoi, mi-am zis că ceea ce am auzit eu nu este totuși reprezentativ. Sînt, desigur, oameni care ar citi mult într-o asemenea situație, dar nu sînt ei ascultătorii postului acela de radio, sau or fi, dar nu sînt dintre cei care pun mîna pe telefon să răspundă în emisiuni de genul „De vorbă cu ascultătorii“.

Dar apoi m-am gîndit mai atent la rezultatele acestei pseudo-anchete jurnalistice și mi-am dat seama că ceea ce voiau să spună toți cei care au răspuns telefonic întrebării era cam ce spune, în subtext, și Boccaccio: o asemenea carantină este, de fapt, un exercițiu al libertății. Nu te confrunți cu virusul (căci te dai la o parte din calea lui) și ajungi să te confrunți cu propria libertate. Tot ceea ce te constrînge zi de zi dispare. Nu mai mergi la serviciu, nu mai trebuie să alergi de colo-colo, nu mai trebuie să ai întîlniri, nici măcar să mergi la cumpărături (și asta e o mică corvoadă) nu mai poți. Obligațiile sociale și profesionale dispar. Ești mai liber decît ți-ai imaginat vreodată. Și ce faci? Cea mai mare eroare ar fi să tratezi acest timp al libertății ca pe un timp al plictisului. Nu trebuie să lupți cu plictisul zile în șir, trebuie să știi să te bucuri de libertate zile în șir. Știu, e mult mai greu să fii liber decît să fii plictisit. E mult mai dificil să alegi între multe lucruri pe care le-ai putea face decît să treci peste o perioadă în care nu faci nimic.

P.S. Aud că, în Franța, de cînd cu coronavirusul, au explodat vînzările romanului Ciuma de Albert Camus. Mă gîndesc că oamenii își iau de citit în eventualitatea în care vor intra în carantină. Să citești Ciuma, în carantină fiind, este, admit, o experiență tare. Unii simt nevoia să mai adauge ceva adrenalină celei pe care, oricum, împrejurările ne-o produc. Cui i-ar plăcea să trăiască pînă la capăt carantina în acest fel îi mai pot recomanda, din registrul clasic, și Jurnal din anul ciumei de Daniel Defoe sau, din registrul ceva mai modern, oricare dintre sutele de cărți apocaliptice în care cauza marelui sfîrșit e un virus.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Lipsa poftei de mâncare este unul dintre semnele prin care ficatul te avertizează că nu se simte bine jpeg
O masă cu carne sau pește a devenit un lux pentru aproape unul din cinci români. România, pe primul loc în UE
România are cel mai mare procent din Uniunea Europeană al persoanelor care nu își permit o masă cu carne, pește sau o alternativă vegetariană o dată la două zile. În 2025, 18,1% dintre români se aflau în această situație, față de o medie europeană de 8,5%, potrivit Eurostat.
Petarde FOTO Shutterstock
Petardele fac victime printre copii. Un băiat de 9 ani și-a pierdut două degete
Deși legislația a fost înăsprită, petardele continuă să ajungă în mâinile minorilor, iar consecințele pot fi dramatice. Un copil de numai 9 ani a ajuns la spital cu răni grave după ce a încercat să reaprindă o petardă care nu explodase.
Lucrări la Boița pe șantierela autostrăzilor A1 si A13  Foto Daniel Guță  ADEVĂRUL (10) jpg
Cum se construiesc viaductul-gigant și nodul rutier pe trei niveluri de la Boița, unde se vor întâlni autostrăzile A1 și A13
Întins pe 230 de hectare, viitorul nod rutier de la Boița va conecta autostrăzile Sibiu – Pitești și Sibiu – Făgăraș cu DN 7, în apropierea locului unde constructorii ridică, din 2024, un viaduct de 650 de metri, în consolă. Lucrările au impus închiderea recentă a circulației pe un segment al A1.
malta 8 JPG
Vacanță la 21 de grade în noiembrie. Capitala europeană desemnată cel mai bun oraș din lume pentru turiști
În timp ce în mare parte din Europa noiembrie înseamnă zile reci, ploi și haine groase, există o capitală în care toamna seamănă încă destul de mult cu vara. Valletta, capitala Maltei, își întâmpină vizitatorii cu temperaturi care ajung în mod obișnuit la 21 de grade Celsius în această perioadă.
wal 172619 courier driver 4886839 jpg
420 de lei opriți săptămânal din banii unui livrator tunisian din București. Ce drepturi au muncitorii străini și cum pot verifica dacă le sunt plătite taxele
Un livrator tunisian care lucrează în București susține că angajatorul îi oprește săptămânal 420 de lei, plus 10% din câștiguri, fără să știe dacă banii ajung la stat.
cutremur seism seismograf foto Shutterstock
„M-a zguduit bine”, „Am sărit din pat”. Cum au resimțit românii cutremurul de miercuri dimineața
Cutremurul cu magnitudinea de 5,7 din Vrancea i-a trezit din somn pe numeroși români și a provocat panică în mai multe orașe. Pe Reddit, oamenii au povestit cum au simțit seismul și cât de puternic s-au zguduit locuințele.
china istock jpg
Unde să călătorești în 2027. Locuri care au un motiv special să fie vizitate anul viitor. Destinații spectaculoase, recomandate de National Geographic
O eclipsă totală de Soare care va transforma cerul Egiptului, ruinele unei civilizații misterioase din China, orașe europene cu aniversări istorice și un teritoriu sălbatic de la capătul Americii de Sud.
Femeile care au cumparat o masina pentru a ajunge mai repede acasa. Sursa Instagram DrTaraHarding (1) jpg
Blocate pe aeroport, au cumpărat o mașină de 48.000 de dolari ca să ajungă acasă. „Cea mai scumpă anulare de zbor din viața mea”
Trei femei din SUA au găsit o soluție neobișnuită pentru a ajunge acasă după anularea zborurilor pe aeroportul din Charlotte, Carolina de Nord. Cum nu au reușit să închirieze un autoturism, au cumpărat unul și au pornit într-o călătorie de 27 de ore, prin nouă state americane.
JD Vance FOTO Profimedia
Poliția federală din Brazilia investighează rețeaua de donatori a vicepreședintelui american JD Vance. Suspiciuni de implicare ilegală în campania lui Flávio Bolsonaro
Poliția federală din Brazilia investighează dacă Rockbridge Network, o rețea discretă de finanțatori politici cofondată de vicepreședintele american JD Vance, s-a implicat ilegal în alegerile prezidențiale din țară, pentru a-l sprijini pe candidatul conservator Flávio Bolsonaro.