Un prieten bun are grijă să îmi amintească, de fiecare dată cînd ne vedem la povești lungi și la vreun pahar (cu ceva rece și cu bule, de obicei), că istoria se repetă, după părerea lui. Nu sînt de o cu totul altă părere, dar zic că există și nuanțe. Și uite așa, încă un pahar (doar atît) și încă o poveste. Și încă o istorie. De data asta, cumva în sprijinul teoriei repetiției a prietenului în cauză, dar în spirit de relaxare, căci tare bine e să mai privim istoria și din această perspectivă, ca sursă de destindere.

La sugestia istoricului german Sebastian Schnoy, aruncăm o privire asupra întîlnirilor pe nevăzute de altădată.

Printre cele șase neveste pe care le-a avut, regele englez Henric al VIII-lea a luat-o de soție pe una dintre ele, pe Anne de Cleves, fără să o vadă în persoană înainte. Zic în persoană, pentru că suveranului i s-a prezentat totuși o imagine cu viitoarea sa soție, mai exact un tablou realizat special în acest scop. Ce nu știa regele era faptul că pictorul care s-a ocupat de portretul viitoarei regine a avut grijă să prelucreze pe ici, pe colo, prin locurile esențiale, reprezentarea vizuală a femeii, care astfel se îndepărta considerabil de realitate.

Henric al VIII-lea a fost plăcut impresionat de portretul viitoarei sale soții și a semnat contractul prenupțial fără să stea pe gînduri. La momentul întîlnirii dintre cei doi viitori miri, surprinderea i-a fost cam mare să constate că Anne nu era nici pe departe atît de fermecătoare ca în tablou, ci dimpotrivă… Mai mult de atît, celor doi le era cam greu să se înțeleagă întrucît el vorbea engleza, ea vorbea germana și nici unul nu putea comunica în limba celuilalt. Căsătoria perfectă pînă aici, nu-i așa? Că tot sîntem în proclamata (nu știu exact de cine, de vreun zeu al marketingului, probabil) lună a iubirii (nu că ar fi neapărat ceva rău în acest fapt).

Mariajul era contractat, deci Henric al VIII-lea nu mai putea face nimic pentru moment, așa că în 1540 a luat-o de soție pe Anne de Cleves. Din ianuarie pînă în iulie. În acest timp, regele a găsit motive de divorț, relativ pertinente pentru acele vremuri, și a și convins-o pe regină să accepte divorțul.

Monarhul englez era pregătit pentru următoarea soție. Văzută în realitate, vorbitoare de limba engleză, dar… executată pentru adulter la un an după căsătorie.

Dragostea este complicată, iar asta, da, se cam repetă mereu.

Foto: Henric al VIII-lea (wikimedia commons)