Este primăvara anului 1917, iar Statele Unite ale Americii au intrat în Primul Război Mondial. Abia după două luni, soldații americani au ajuns pe pămînt francez, dar nu erau încă pregătiți să meargă pe front, aveau nevoie de instrucție. Comandantul american, generalul John Pershing, urma să se ocupe de acest lucru, dar, firește, procesul urma să mai dureze. Războiul, însă, nu înseamnă numai puterea armelor, ci și puterea minții, iar prezența americană în Franța în această fază a conflictului, prin valoarea sa simbolică, a reprezentat o doză consistentă de încurajare administrată moralului francezilor.
Ajungem în vara anului 1917, pe 4 iulie, Ziua Independenței SUA, cînd generalul Pershing a primit ordin să organizeze o defilare a trupelor sale pe străzile Parisului, pentru a marca sărbătoarea națională americană, dar și pentru a însufleți poporul francez. Ordin executat cu succes. Și chiar (cu) mai mult: în timpul defilării, Pershing, aflat într-o mașină decapotabilă, a trecut printr un bombardament zdravăn cu flori care erau lansate înspre el din mulțimea aflată pe margine, mașina fiind invadată de grămezi de flori. Nici soldații nu au scăpat de asaltul parizienilor, care pur și simplu săreau să îi îmbrățișeze și să le ofere flori.
Defilarea s-a încheiat la mormîntul marchizului de Lafayette (în Cimitirul Picpus). Explicația: tînăr ofițer al armatei franceze, acesta a mers în SUA pentru a-l ajuta pe generalul Washington în lupta din Războiul de Independență. De atunci și-a cîștigat un loc sigur și aparte în inima și în istoria americanilor.
În 1825, președintele Monroe l-a invitat pe Lafayette într-o vizită pe pămînt american, iar înainte de a se întoarce în Franța, marchizul nu a ezitat să ia o mostră din acest pămînt cu el. La propriu. Și-a rugat unul dintre consilieri să scoată niște pămînt, pe care l-a transportat în Franța. De ce? Dorea să fie înmormîntat în pămînt american. Cînd a murit, în 1834, dorința i-a fost împlinită și încununată de un steag al SUA ridicat la mormîntul său.
Pe 4 iulie 1917, cînd trupele americane au ajuns la mormîntul lui Lafayette, generalul Pershing trebuia să țină un discurs, dar franceza lui nu era excelentă, așa că l-a delegat pe locotenent-colonelul Charles M. Stanton să o facă. La finalul cuvîntării, acesta a exclamat: Lafayette, nous ici! (Lafayette, sîntem aici!)
De o sută de ani încoace, în fiecare zi de 4 iulie, Les Américains sont là (americanii sînt acolo) și reînnoiesc steagul american. Martor al istoriei. Care continuă.
Foto: wikimedia commons
