Un gînd despre prietenie

Publicat în Dilema Veche nr. 520 din 30 ianuarie - 5 februarie 2014
Cu fiecare atac terorist    jpeg

Chiar la începutul eseului său intitulat „Prietenul“, Giorgio Agamben povesteşte despre o controversă dintr-un text faimos al Antichităţii tîrzii, Vieţile şi doctrinele filozofilor de Diogene Laertius. Există opinia că, în textul dedicat lui Aristotel în această carte, s-ar găsi formula „o, prieteni, eu nu vă sînt prieten“. Această opinie, pare-se, are o bază în textele unor ediţii ceva mai vechi ale cărţii. În ediţiile ceva mai noi, filologi iscusiţi au dedus că lipsa unei litere din transcrierea manuscriselor originale ar da totul peste cap – de fapt, textul real, cel scris de Diogene, cu acea literă inclusă, ar fi: „Cel care are mulţi prieteni, nu are nici un prieten.“ Această a doua variantă este validată şi de perfecta ei solidaritate logică cu întregul ei context. Cum sînt foarte departe de a avea competenţele arbitrajului unei dispute între mai vechii şi mai noii specialişti în greaca veche, reţin doar controversa şi merg mai departe. În orice caz, ambele formule, şi cea „eronată“, şi cea „corectă“, au făcut carieră. Una ori alta, ele sînt citate în operele unor nume grele: Montaigne, Nietzsche, Derrida, iată, Agamben etc. Ambele formule au meritul de a lumina adevăruri interesante despre prietenie. Merită să zăbovim puţin.

Prima formulă – „o, prieteni, eu nu vă sînt prieten“ – ne spune că prietenia nu este întotdeauna o relaţie biunivocă. Mai precis, A poate fi prieten cu B, fără ca B să fie prieten cu A. Sigur că o asemenea observaţie contrazice cumva ceea ce ştim despre prietenie. Dar, dacă ne gîndim că prietenia aparţine aceleiaşi specii ca iubirea şi dacă privim mai atent relaţiile dintre oameni, care sînt întotdeauna asimetrice, s-ar putea ca această observaţie despre prietenie să nu ni se mai pară atît de stranie. Desigur, în legendă supravieţuiesc prieteniile împlinite, cele în care cei doi prieteni au unul pentru celălalt devoţiune şi loialitate deplină: Ahile şi Patrocle! Exact aşa e şi cu iubirile – legendare devin cele împlinite: Romeo şi Julieta! Ceea ce proiectează direct în legendă o prietenie ca aceea dintre Ahile şi Patrocle, ori o iubire ca aceea dintre Romeo şi Julieta este tragismul morţii care se inserează în interiorul relaţiei dintre cei doi, ca pentru a o pune la supremă încercare. Atît prietenia eroilor lui Homer, cît şi iubirea personajelor lui Shakespeare triumfă nu neapărat asupra morţii, ci în ciuda ei. Suprema probă a fost trecută. Prietenia primilor şi iubirea celor din urmă este definitiv şi exemplar împietrită, monumentalizată, mitologizată. Dar cele mai multe prietenii, ca şi cele mai multe iubiri nu sînt deloc aşa. Situaţiile în care unul iubeşte şi celălalt nu, sînt cu mult mai multe şi cu mult mai tulburătoare – Shakespeare este statistic inferior lui Cehov, în sensul că relaţia de iubire din Romeo şi Julieta, în care el o iubeşte pe ea şi ea îl iubeşte pe el, este cu mult mai puţin prezentă în lume decît relaţia din Pescăruşul, în care fiecare iubeşte pe cineva care, la rîndul lui/ei, iubeşte pe altcineva. Cred că aşa stau lucrurile şi în prietenie. Situaţiile în care cineva se comportă ca prieten cu altcineva, care îi întoarce alt tip de sentiment sînt mult mai dese decît cele care se împlinesc în reciprocitate. Situaţiile în care cineva iubeşte şi celălalt îi oferă „doar“ prietenia sînt adolescentine, dar nu tocmai rare. Iar situaţiile în care cineva se împrieteneşte (adică se pune pe sine în starea de prieten) cu cineva care nu face acest lucru şi întoarce doar amabilitate, dacă nu chiar răceală indiferentă, sînt foarte întîlnite.

A doua formulă – „cel care are mulţi prieteni, nu are nici un prieten“ – nu este atît de contraintuitivă ca prima. Faptul că prietenia „e floare rară“ se cunoaşte. Omeneşte, prietenia este un sentiment atît de intens şi atît de focalizat, încît este imposibil să fie larg distribuit.

Respectul, de pildă, este un sentiment care se cere a fi larg, la limită, chiar unanim distribuit. Dar prietenia, evident – nu. Pe de altă parte, această variantă – cea care pare a fi originală în Vieţi – indică o negativitate, ca şi prima variantă, dar întoarsă, logic, împotriva sieşi. Dacă în cazul „o, prieteni, eu nu vă sînt prieten“, aflăm că este posibil să fii prietenul cuiva care nu îţi este prieten, în cazul „cel care are mulţi prieteni, nu are nici un prieten“ aflăm că nu este posibil să ai mulţi prieteni. Prietenia este suficient de generoasă ca să existe în sine, fără reciprocitate, dar este suficient de preţioasă ca să fie rară. Avertismentul din această formulă, însă, este pentru cei mult prea generoşi, care vor să-şi extindă puterile benefice ale sufletului asupra cît mai multor oameni. Este, de asemenea, un apel la maturizare pentru cei care vor să fie iubiţi de toată lumea, vor să le fie, toţi, prieteni.

În Etica Nicomahică, se ştie, găsim pagini profunde despre prietenie. Prietenia, ni se spune acolo, este participarea la conştiinţa existenţei celuilalt, a prietenului. Odată ce simţi că el gîndeşte, aşa cum simţi că tu gîndeşti, odată ce simţi că el simte, aşa cum simţi că tu însuţi simţi, odată ce simţi că şi el merge, aşa cum simţi că tu mergi cînd mergi – eşti prietenul lui. Unde greşeşte, însă, Aristotel, este cînd crede că doar traiul împreună poate duce la o asemenea contopire cu prietenul. Nici vorbă! Evident, prietenia este o specie a cunoaşterii, a cunoaşterii din care rodeşte acest sentiment cald al apropierii, dar o atare cunoaştere nu cere vecinătate imediată. De altfel, aceasta este şi splendoarea prieteniei: oricît de rară este, nu depinde nici de alţii (adică de reciprocitate), şi nici de împrejurări (adică de proximitate).

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Un oraș din România se află în topul celor mai ieftine orașe din Europa de vizitat în 2024. Pe ce poziție s-a clasat
De la Lisabona până în capitala Lituaniei, în urma unei analize făcută de specialiștii englezi, a reieșit o listă cu cele mai accesibile orașe europene pentru turism de weekend, printre care se află și unul din România.
image
Păţania de groază a unor nemți. Au rămas suspendaţi cu autorulota deasupra unei prăpăstii. „Dacă făceau asta românii în Germania...“
Salvamontiştii din Neamţ, care acţionează în zona masivului Ceahlău, au dat detalii despre o misiune care i-a avut în prim-plan pe membrii unei familii germane.
image
Turist speriat de prețurile din centrul unui mare oraș din România: „E prea mult“
Restaurantele, terasele și barurile reprezintă, fără îndoială, puncte importante de atracție pentru foarte mulți turiști. Cu toate acestea, mulți dintre ei se lovesc de prețurile piperate din marile orașe ale României.

HIstoria.ro

image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.