Wembley – catedrala, capitala și inima fotbalului
„Wembley este catedrala fotbalului. Este capitala fotbalului și este inima fotbalului“, a declarat cîndva fotbalistul brazilian Pelé. Cumva, însă, era să nu (mai) fie (deloc).
La sfîrșitul Primului Război Mondial, guvernul britanic a decis că are nevoie de o strategie de promovare a măreției și puterii statului atît în plan intern, cît și pe plan extern. Cum? Prin organizarea unei expoziții mărețe: British Empire Exhibition. Unde? Parcul Wembley, Londra.
Prințul de Wales (devenit George al V-lea) era președintele comitetului de organizare a evenimentului și a susținut intens ca expoziția să includă un grandios teren național de sport.
Apoi s-a fluierat de start. Lucrările au început în 1922 și au durat 300 de zile. În aprilie 1923, The Empire Stadium (sau, simplu, Wembley) era finalizat cu tot cu testele de siguranță incluse, cu o capacitate de treizeci de mii de locuri pe scaune și încă o sută de mii de locuri în picioare. Și cu două turnuri gemene devenite monumente-simbol în timp, plus cele 39 de trepte care duceau spre loja regală.
Peste un an a fost inaugurată expoziția, care prezenta fiecare colonie britanică în cîte un pavilion menit să sublinieze cultura și arhitectura locale ale respectivei țări. Impactul ei în epocă a rămas discutabil. Stadionul Wembley, în schimb, avea să facă istorie. Nu fără piedici. C-așa-i jocul.
Cum e firesc, după un timp expoziția a fost demontată. Dar stadionul? Avînd în vedere că întreținerea lui presupunea costuri enorme și, aparent, nejustificate, s-a luat în calcul și demolarea lui. Doar că istoria are tactica ei specială de a dribla frumos cînd e cazul. Stadionul a fost cumpărat – cu greu, ce-i drept – de Arthur Elvin, un fost soldat care se ocupase de un chioșc de tutun în cadrul expoziției.
Domnul Elvin, devenit între timp Sir Arthur Elvin, a administrat cu succes activitatea de pe Wembley. A construit și un bazin de înot olimpic, Wembley Arena, iar în 1948 a marcat un punct important: a oferit gratuit stadionul pentru organizarea Jocurilor Olimpice de la Londra. Wembley a devenit scena principală de la Olimpiadă din 1948, iar de atunci prestigiul locului a continuat să crească.
La fel ca numărul treptelor ce duc spre loja regală, care a ajuns la 107, după reconstrucția stadionului încheiată în 2007.
Mihaela Simina este licențiată în istorie (specializarea Relații Internaționale), scriitor, coprezentator și coautor (comentariu și scenariu) al serialului documentar România construită.
Foto: Stadionul Wembley (wikimedia commons)