Vrei să fii ca profesorul Ion?

Publicat în Dilema Veche nr. 764 din 11-17 octombrie 2018
Vrei să fii ca profesorul Ion? jpeg

Ion e profesor de limba și literatura română. La început de an școlar, Ion află cum are încadrarea. Are norma de 18 ore, căci încă nu are decît vreo 22 de ani de vechime. Dar în încadrare are 19 ore: așa a ieșit, cu două clase de gimnaziu, a cîte patru ore pe săptămînă, două de liceu a cîte patru ore pe săptămînă, iar a treia clasă de liceu cu trei ore pe săptămînă, căci nu e clasă de filologie. Nu el le-a organizat așa, n-a cerut el o oră în plus peste normă, așa au ieșit, altfel nu se potriveau.

La început de an școlar, Ion le dă elevilor un test inițial. Să vadă cu ce competențe au mai rămas după o vară de vacanță sau să-i cunoască pe elevii noi, cei din clasa a IX-a (sau a V-a, după caz). Așa se obișnuiește de mulți ani, cam toți profesorii dau, măcar la clasele de început de ciclu. Dar notele la aceste teste nu se trec în cataloage. Concepe testele, împreună cu baremele de corectare. E greu, căci Ion e un profesor care știe că un test se gîndește ca la carte: a mai avut ocazia să meargă pe la formări, știe cum e cu evaluarea. Nici un test nu se concepe mai repede de o oră, poate ajunge pînă la două. Dar, cum are totuși și două clase pe nivel, cum mai folosește ce are din anii trecuți, una peste alta reușește să le conceapă cam în cinci ore. Are, apoi, de corectat 150 de lucrări, căci are clase mari, de 30 de elevi: e școală de centru. În medie, își acordă cam 15 minute pentru o lucrare, de unde rezultă că are de corectat cam 37 de ore. Poate reușește mai repede, le dă gata cam în 30 de ore. Scrie pe fiecare lucrare, la sfîrșit, care sînt problemele majore observate, de la cele de ortografie, de exprimare, pînă la cele de comprehensiune sau de analiză și de interpretare. Apoi, interpretează și el rezultatele. Face grafice, tabele cu greșeli tipice, planuri de remediere. Așa, cam după ochi, mai pune vreo cinci ore la socoteală. În primele cam cu asta se ocupă. Le au dat termen profesorilor, directoarea și șefa de catedră, să-și facă și planificările. Trebuie să facă cîte una calendaristică, cîte una pe unități de învățare și, ceea ce n-a înțeles el bine ce înseamnă, cîte una anuală. Aici el n-a prea prins ideea, de ce e cea calendaristică altfel decît cea anuală. Dar a făcut un fel de sinteză a celei anuale. A tot buchisit, să îndese cumva toată materia în 33 de săptămîni, cît are anul școlar, scăzînd și săptămîna cu „Școala altfel“. N-are cum ști cîte zile libere se vor mai buluci în anul școlar, care oricum îl vor face să nu-și termine materia, să mai trebuiască să facă cîte ceva la începutul anului școlar viitor. Cum face și acum, mai ales la a V-a, unde anul trecut au început să lucreze pe manual doar prin noiembrie, că pe compendiul ăla primit de la minister nu se putea lucra. Era jenant. Noroc că la alte clase nu prea are de predat lecții noi, e mai mult pe recapitulare. Dar și-aici, tot mai trebuie să pregătească o fișă, să caute un text. Hai, nu mai mult de vreo două ore pe zi, poate trei.

Ion e însă, ce să vezi, și diriginte. La clasă de gimnaziu. Tevatură mai mare nici că se poate imagina. Ăștia mici, cum le zice el, sînt ca viermișorii. N-au stare o clipă și mereu au ceva de împărțit între ei. Dar ăsta e un alt subiect, căci acum Ion are de făcut o groază de hîrtii. Mai întîi, completarea catalogului. Cu tot felul de date, numere matricole, părinți, domicilii, numere de telefon etc. Apoi situații, tabele Excel cu aceleași date, procesate diferit sau cu cîte o rubrică în plus. Oh, Ion stă și într-un oraș în care elevii au gratuitate pe mijloacele de transport. Dar pentru gratuitatea asta, Ion trebuie să facă alte tabele, cu CNP-uri, numere matricole, adrese, linii de transport, să adune declarații de la părinții elevilor, fotografii sau, după caz, cardurile din anul precedent. Ion stă în fiecare zi cîteva ore în plus la școală, în afara celor de predare, să rezolve aceste documentații. Face și ședință cu părinții, dar așa e, pentru tot ce înseamnă munca de dirigenție e plătit în plus. 10% din salariu nu-i cine știe ce, or, Ion e un profesor bătrîn, are vreo 22 de ani de predare și asta înseamnă vreo două milioane jumate, poate chiar trei, dacă are gradație de merit. Ion are.

Dar după ce trec primele săptămîni de școală, Ion huzurește. Sau nu? Ion e un profesor agitat. N-are stare, el nu se duce la ore cu lecții învățate pe de rost din lunga sa experiență. Ion se gîndește în fiecare zi ce să mai facă nou cu elevii, cum să-i provoace, cum să le deschidă și apetitul pentru lectură, și mințile pentru a fi curioși, activi și implicați în propriile vieți și în realitate. Așa că stă mereu, zi de zi, cîteva ore și se gîndește cum să facă a doua zi lecțiile. Nu-i de șagă, cum zice chiar Creangă, căci Ion acum predă la a X-a basmul și i-a venit ideea, de exemplu, să îi pună pe elevi să caute în basm care sînt încălcările drepturilor omului. Ion aduce literatura în realitate și elevilor lui le place asta. Dar, ce să vezi, lui Ion asta i-a mîncat vreo oră cel puțin după-amiaza, pînă i-a venit ideea, apoi pînă a organizat-o didactic. Acum stă să se gîndească cum să mai facă ceva interesant la a IX-a, cu Prefața aia a lui Arghezi, ceva despre inspirație ar vrea, și caută pe Internet pînă găsește un filmuleț drăguț, o conferință TED a scriitoarei Elizabeth Gilbert. Dar ce să vezi, și asta îi ia ceva timp lui Ion. Nu-i nimic, asta face parte din plăcerea descoperirii, cine ar putea considera așa ceva muncă? Poate s ar putea considera muncă însă extemporalele? Păi, măcar unul în fiecare lună, căci trebuie să aibă, într-un semestru, cel puțin patru note la fiecare elev. Adică, să zicem așa, după ochi, pentru că poate nu mai face atîtea grafice și notițe pe lucrări, cam 35 de ore de corectat pe lună. Poate și teza ar putea să intre la muncă, așa, cam încă vreo 35-40 de ore. Nu-i cine știe ce. Ion are un job de huzureală. Ce mare lucru că patru-cinci ore pe zi trebuie să mențină atenția trează a unor grupuri de 30 de elevi? Să vorbească, să mai scrie pe tablă, să fie interesant și provocator. Astea-s în firea lui, că doar are o vocație! Ion e mîndru de ea! Și nu se miră cînd, la început de octombrie, i se spune că pentru ora aia în plus, a nouăsprezecea, intrată peste normă, trebuie să completeze lunar un raport, cu tema, ziua, intervalul orar, clasa etc. Păi ce, nu e normal? Se miră cum de pînă acum niciodată nu i-a trecut nimănui prin cap să ceară astfel de explicații. Și-a auzit că, în curînd, va trebui să completeze și un raport explicativ cu ceea ce face pînă la cele patruzeci de ore de muncă, trecute în fișa postului, după ce termină de predat cele nouăsprezece ore.

Ești ca Ion? Sau ca Maria, poate? Uite, ai aici, mai sus, un draft! Tu cu ce-l mai completezi? 

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.

Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Cultura de Internet (o însemnare – încă îndreptățită, cred – din 2008)
Atîta doar: cînd eşti în faza de învăţare, nu se cade să adopţi, ţanţoş, postura învăţătorului. Mai ai încă de butonat…
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totuși, că determinismul geografic joacă un anume rol în judecățile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar cînd încercăm să vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie morală, adică libertatea.
AFumurescu prel jpg
Națiuni (ne)rușinate
Practic, constat tot mai des că există atît oameni, cît și națiuni ce par complet străine conceptului de rușine.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul în care suveranismul și izolaționismul s-au dus să moară. Însă, cel puțin pentru o vreme, cele două vor lăsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare invenție – contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, această funcționare eficientă nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justiție, s-a bucurat de dreptul la apărare și de o analiză independentă și imparțială a motivelor și argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necruțătoare
Egoismul (aproape că îmi vine să-i spun egotism și în română) reprezintă mult mai mult decît ne transmit dicționarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alienează sui generis, te îmbolnăvește de „tine însuți”.
„Cu bule“ jpeg
De dulce
Echivalența parțială dintre dulce și bun devine echivalență totală în anumite construcții, de exemplu în sintagma frați dulci(sau buni), adică frați avînd ambii părinți în comun, în opoziție cu frații vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce legătură au toate astea cu rubrica de educație, cu statutul de prof, viața mea? Exilarea lui Ovidiu și atentatul asupra lui Rushdie sînt pledoarii pentru nevoia de a păstra în școală literatura pe primul loc – și subliniez, pe primul – ca importanță!
Un sport la Răsărit jpeg
David Popovici e om?
Cu cît rezultatele sînt mai mari şi mai departe de imaginaţia noastră apare umbra trişatului. Aşa şi cu David. Nu poate fi adevărat, susţin nu puţini. E ceva în neregulă. De unde a apărut?
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Hai, noi să trăim, că se pare că vom fi ultima generație de oameni înțelepți de pe lumea asta. După noi vin sociopații ăia care nu mai știu să vorbească între ei. Nu știu decît să stea cu ochii în telefon. Mă îngrozește treaba asta, zău.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana și strănutul albanez – despre călătoria mea în Albania (I) –
Dimineața începe doar atunci cînd locuitorii orașului se întîlnesc pe la terase ca să-și bea cafeaua, însoțită mereu de un pahar de apă rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodată acasă.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.

Adevarul.ro

image
Cu cât vor creşte salariile bugetarilor. OUG cu majorări şi sporuri a fost retrasă, un nou proiect a fost publicat de Ministerul Muncii
Ministerul Muncii a publicat, miercuri, în dezbatere publică un nou proiect de ordonanţă de urgenţă, care prevede majorarea salariilor tuturor bugetarilor, începând din luna august, cu un sfert din diferenţa dintre salariul prevăzut pentru anul 2022 în legea salarizării bugetare şi cel din luna decembrie 2021.
image
Fetiţa luată de curenţi la Vama Veche, salvată de Salvamar. Plutea pe o saltea pneumatică, spre Bulgaria
Salvatorii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) al Judeţului Constanţa au fost solicitaţi pentru salvarea unui minor care plutea pe o saltea pneumatică pe mare.
image
Misterul decesului unui opozant al lui Putin, găsit mort în SUA. Soţia neagă varianta sinuciderii, susţinută de o jurnalistă rusă
Dan Rapoport (52 de ani),  un om de afaceri cu dublă cetăţenie letonă / americană, care a făcut o mulţime de bani în Rusia înainte de a deveni un critic al lui Vladimir Putin, a fost găsit mort în SUA.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.
image
Iuliu Maniu, „un om de extremă rigiditate morală, în timp ce partidul s-a arătat dispus la tranzacţii“
Cea mai mare provocare politică internă PNŢ a primit-o nu de la muncitorii nemulţumiţi de scăderea salariilor și de șomaj sau de la opoziţia liberală, ci de la fostul principe Carol, îndepărtat de la tron prin actul din 4 ianuarie 1926.