Vorbe şi voturi

Publicat în Dilema Veche nr. 572 din 29 ianuarie - 4 februarie 2015
Vorbe şi voturi jpeg

Victoria partidului Syriza la recentele alegeri parlamentare din Grecia e un fenomen. Şi asta din cel puţin două perspective. Întîi de toate, este prima victorie categorică a unui partid considerat alternativ: partidele istorice, cum ar fi conservatorii de la Noua Republică sau socialiştii de la Pasok au obţinut doar scoruri modeste; ia astfel sfîrşit o lungă tradiţie a bipartidismului elen. În al doilea rînd, e un triumf al populismului; asta n-ar fi o noutate, dar ce e interesant e discursul ambiguu al liderului Alexis Tsipras, care, fără să se declare antieuropean, a vizat direct frustrările antieuropene ale electoratului.

Syriza n-a reuşit să obţină majoritate absolută în Parlament, partidului îi mai lipsesc două mandate în Parlament, dar Alexis Tsipras a reuşit să cîştige votul de încredere pentru a deveni premier. Va fi însă nevoit să recurgă la alianţe pentru a guverna. Oricum ar fi, premierul Greciei are o misiune dificilă. El va trebui să gestioneze o economie aflată în dificultate: corupţie endemică, şase ani de recesiune, cote de şomaj alarmante, un aparat birocratic cu multe disfuncţionalităţi, în ciuda restructurărilor întreprinse în anii precedenţi, şi o datorie externă exorbitantă, de peste 320 de miliarde de euro, adică 175% din PIB. Grecia e în impas şi – din cîte se pare – va avea un prim-ministru hotărît să negocieze dur cu Europa. În chestiune sînt datoria publică şi planul de austeritate impus de troica Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi Banca Centrală Europeană. Guvernul lui Tsipras are de luat decizii importante, căci trebuie să restituie 54 de miliarde de euro pînă în 2016 şi să implementeze programele sociale promise. Asta în condiţiile presiunilor bugetare cunoscute. De aici şi nevoia unei amînări a termenelor de plată sau a unui moratoriu de cîţiva ani. Dar astea ar fi condiţiile minimale pe care vrea să le propună Tsipras la Bruxelles. Ceea ce solicită el de fapt, în termeni maximali, e o reducere substanţială a datoriei. Dacă prima parte a propunerilor sale ar putea fi, la o adică, acceptabilă, cea de-a doua şi esenţială pentru premierul elen e ne-negociabilă în ceea ce-i priveşte pe liderii europeni. Syriza face apel la istorie, mai precis la Germania din primul deceniu postbelic. Atunci, Republica Federală Germania a obţinut, în 1953, ştergerea a peste jumătate din datoria externă şi eşalonarea restituirii pe o perioadă de treizeci de ani; în plus, moratoriul de cinci ani pe care guvernul a reuşit să-l negocieze a însemnat un timp de respiro pentru relansarea economiei. Ceea ce n-au înţeles – sau nu vor să admită – susţinătorii Syriza e că Uniunea Europeană de acum e diferită, din foarte multe puncte de vedere, de Europa din 1953.  

E un cerc vicios aici: nu se poate asigura dezvoltare economică fără capital, şi nu se poate obţine capital fără garanţii ferme de restituire. În ceea ce-l priveşte pe viitorul premier, acesta ştie că fără ajutor din partea Europei, ţara sa e insolvabilă – deci va trebui să fie rezonabil. Dar e greu de spus ce e „rezonabil“ pentru un extremist de stînga. Pînă unde ar s-ar putea întinde cu pretenţiile? Ce e acceptabil şi ce nu e acceptabil pentru Bruxelles? Dacă nu reuşeşte să-şi impună punctul de vedere la negocieri, Tsipras ar putea pur şi simplu să dispună încetarea plăţii datoriilor. David Cameron şi Angela Merkel sînt, pe bună dreptate, exasperaţi de această perspectivă. Această incertitudine economică poate avea efecte importante asupra economiei statelor UE şi asupra monedei unice.  

Chiar dacă n-a promis şi n-a promovat ieşirea Greciei din zona euro, Tsipras ar putea la un moment dat să recurgă şi la această soluţie. Dar cum se poate ieşi din zona euro? Tratatele nu prevăd nicăieri această posibilitate. Încă de la începutul acestei luni, Comisia Europeană a atras atenţia că apartenenţa la zona euro e „irevocabilă“. Un stat membru nu poate renunţa, pur şi simplu, la moneda unică. O cale legală ar fi ieşirea din Uniune, apoi lansarea unor negocieri de aderare cu un plan care prevede exceptarea ţării de la zona euro. O altă modalitate ar fi adoptarea de către cele 28 de state membre a unei clauze de ieşire din zona euro – o procedură complicată şi de durată, cu puţine şanse de a întruni unanimitatea. 

Syriza e o mare şansă pentru Grecia şi pentru Europa – au anunţat, cu entuziasm, numeroşi comentatori cu orientare stîngistă. Ar putea fi, dacă încrederea de care se bucură acest partid s-ar putea capitaliza. Deocamdată, se văd doar vorbele şi voturile.   

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

Spioni ruşi FOTO SHUTTERSTOOCK
Rușii își intensifică acțiunile de spionaj în România: „Vor să știe tot”
Spionii ruși vor să știe tot, de la ce resurse minerale avem până la starea drumurilor sau a căilor ferate din România, atrag atenția experții.
Nava cereale FOTO Shutterstock
Operațiune uriașă de furt, orchestrată de ruși. Cum a fost jefuită Ucraina de grâne și unde au ajuns banii
O operațiune uriașă de furt de cereale ucrainene a fost pusă la cale de Rusia, banii obținuți pe recoltele furate fiind „investiți“ în război. Valoarea mărfurilor sustrase se ridică la 530 milioane de dolari.
ips calinic 01 jpg
Arhiepiscopia Argeșului, despre cauzele scandalurilor sexuale: „Lipsa credinței, mândria și îndepărtarea de valori”
Scandalul sexual în care este implicat deputatul de Argeș Aurel Bălășoiu, exclus din PSD, continuă să stârnească reacții, după ce Cristi Călin, același tânăr de la care a pornit totul, a susținut ipoteza unor relații nepotrivite în rândul unor ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.