Vorbe mari

Publicat în Dilema Veche nr. 810 din 29 august – 4 septembrie 2019
„Cu bule“ jpeg

În discursul public actual, indignările punctuale şi ipocrite în legătură cu actele de violenţă coexistă, fără probleme, cu forme de violenţă bine fixate în mentalităţi, în obiceiuri şi în limbaj. Am descris, cu altă ocazie, preferinţa titlurilor din presă pentru tratarea conflictelor în termenii violenţei fizice elementare: a critica în orice fel pe cineva devine, în termeni jurnalistici, a da de pămînt cu insul respectiv. În transpunerea agresivă se manifestă strategia iritantă a permanentei exagerări, a încercării disperate de a dramatiza totul, de a construi senzaţionalul cu material anost. Seria metaforelor brutale e de fapt mai bogată: a critica e adeseori echivalat cu a şterge pe jos cu cineva. Exemplele sînt uşor de găsit: „Tudor Chirilă şterge pe jos cu Viorica Dăncilă“ (realitatea.net); „Corina Crețu șterge pe jos cu Dăncilă!“ (capital.ro); „Google şterge pe jos cu Dăncilă“ (national.ro); „Dan Negru şterge pe jos cu Federer“ (libertatea.ro); „Comisia de la Veneţia şterge pe jos cu sistemul judiciar din România“ (ziaruldeiasi.ro) etc. Expresia poate fi şi valorificată parodic, prin revenire la sensul literal: „Viorica Dăncilă a şters pe jos cu Timmermans (…). „Potrivit martorilor, Dăncilă a fost nevoită să şteargă pe jos cu Timmermans pentru că răsturnase o ceaşcă de cafea şi nu se pricepea să şteargă pe jos singură“ (timesnewroman.ro).

Violenţa e lăsată să irumpă în spaţiul public din interes comercial, uneori şi din nepricepere şi neadecvare la situaţie. Realizatorii de emisiuni şi redactorii au învăţat să oscileze abil între evocarea ororilor şi aparenta grijă pentru victime, familii şi public. Cei intervievaţi sînt însă mai spontani. De exemplu, o reporteriţă care adoptase stilul compasiunii avide de detalii şi al psihologismului amatoristic a găsit de cuviinţă să întrebe pe cineva din familia unei victime: „Ce aţi face dacă aţi fi acum faţă în faţă cu criminalul?“. Răspunsul „I aş scoate ochii!“ a creat o oarecare stînjeneală şi o grăbită schimbare a subiectului. Altcineva, invitat zilnic să-şi reitereze public mînia şi indignarea faţă de presupuşii vinovaţi, a declarat scurt: „Mor cu ei de gît!“. Declaraţia pare să se fi repetat: „Dacă am spus că mor cu ei de gît, mor cu ei de gît – România nu mai poate tolera așa ceva!“ (sputnik.md). Formula a fost reluată cu entuziasm de presa care, în lipsa oricărei informaţii, mizează pe spectaculosul de limbaj. Unii „literaturizează“ declaraţia, prin transpunerea la viitorul standard: „A.C. lansează noi acuzații: «Voi muri cu ei de gît!»“ (cancan.ro). Alţii plasează formula în mecanismul repetitiv şi disproporţionat al creării de senzaţional: „Dezvăluiri explozive! A.C., acuzații de mușamalizare în cazul Caracal! Nimeni nu se aștepta la asta: «Mor cu ei de gît…»“ (evzmonden.ro). Expresia este cunoscută şi nu lasă loc de îndoială asupra sensului – hotărîrea de a lupta pînă la capăt cu un duşman. E însă destul de interesantă din punctul de vedere al construcţiei eliptice: pentru că promite clar moartea declarantului nervos, cea a duşmanului fiind doar implicită. Formula e folosită în jurnalismul sportiv, mai ales în legătură cu meciurile de box: „M. vrea să-şi distrugă adversarul: «Mor cu el de gît!»“ (sport.ro). La plural, apare în angajamentele jucătorilor de fotbal: „Murim cu ei de gît, n-avem nici o scuză dacă nu batem Steaua“ (sport.ro). Atitudinea cuprinsă în formulă e uneori criticată ca autodistructivă şi contraproductivă: „intră în funcţiune «metoda»: nici eu nu obţin nimic, dar nici celălalt, pe principiul: «mor cu el de gît»“ (mediatoriautorizatiiasi.ro). Formula creează paradoxuri şi contrasensuri, cînd aşa-zisul angajament de luptă pînă la moarte e pus în directă relaţie cu viaţa şi cu succesul: „Z., în faţa meciului vieţii: «Mor cu el de gît!»; (…) „fac tot ce trebuie ca să cîştig, mor cu el de gît“ (ziare.com) şi mai ales: „E şansa vieţii mele. Mor cu el de gît!“ (prosport.ro).

Formula de ameninţare aminteşte de unele dintre asigurările furioase ale lui Ghiţă Ţircădău, fostul soţ al Ziţei, din Noaptea furtunoasă: „Dar să ştiu de bine că merg cu el de gît pînă la Dumnezeu, tot n-ai dumneata parte de un aşa ceva“; „Lasă, cocoană! Poate că să mor şi să nu ţi-o fac!“ – şi mai ales de înverşunarea lui Crăcănel, din D’ale carnavalului: «Eu, cînd îmi trage cineva palme… eu turbez!… cu dinţii îl apuc, nu-l las nici mort pînă nu-mi spune pentru ce? pentru ce mi le-a tras?“. Orgoliul bătăios al mahalalei şi violenţa vorbelor mari persistă în forme aproape neschimbate. 

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

George Simion şi Giorgia Meloni, foto Facebook George Simion jpg
„Fenomenul” George Simion, urmărit de la firul ierbii de o cercetătoare din Italia. Secretul din spatele ascensiunii liderului AUR
Politologul Sorina Soare este profesor și cercetător la Universitatea din Florența. Ca cercetător, studiile sale se axează pe diaspora, organizarea partidelor românești în străinătate și apariția și evoluția populismului.
visa waiver pexels jpg
Cum au compromis autoritățile șansa de a călători fără vize în SUA: „Ruinele minciunii și duplicității hrănesc populismul”
Politologul Radu Carp explică de ce România a fost scoasă din programul Visa Waiver, iar autoritățile române nu ar fi deloc nevinovate, așa cum încearcă să pozeze. Vina ar fi împărțită între actuala administrație de la București, administrația Trump și radicalii români populiști.
supermarket, foto shutterstock jpg
Ce produse nu ar cumpăra românii nici dacă ar fi la 1 leu? Energizantele, în topul listei
Prețul este cel mai important factor care-i determină pe români să cumpere un produs, conform studiilor. Cu toate acestea, o dezbatere pe o platformă online arată că această tendință se schimbă încet și sunt multe produse pe care românii nu le-ar cumpăra chiar dacă ar fi foarte ieftine.
Mancare de mazare cu pui  Sursa foto shutterstock 2197313045 jpg
Rețeta care te duce cu gândul la copilărie. Ce trebuie să pui în mâncarea de mazăre pentru un gust inconfundabil. VIDEO
Mâncarea de mazăre este un preparat clasic al bucătăriei românești, apreciat pentru savoarea sa și pentru simplitatea cu care poate fi pregătit. Fie că este servită ca fel principal sau ca garnitură, acest fel de mâncare evocă amintiri din copilărie și aduce un strop de tradiție în mesele zilnice.
Femeie in pat cu telefonul in mana FOTO Shutterstock
De la reflex la risc. Cum îți distrugi ziua în primele 5 secunde: greșeala banală de dimineață care îți sabotează creierul
Un simplu gest pe care îl faci imediat după ce te trezești îți afectează energia, concentrarea și starea mentală întreaga zi. Află ce să nu mai faci dimineața și cu ce să înlocuiești acest obicei nociv.
NYC Downtown Manhattan Skyline seen from Paulus Hook 2019 12 20 IMG 7347 FRD jpg
De la uliță la imperiu financiar: Cum a devenit Wall Street centrul economic al lumii
Wall Street este una dintre cele mai faimoase străzi din lume, casa bursei de valori din New York, locul unde visele pot deveni realitate, pentru cei care cunosc regulile jocului. Puțini știu, însă, că acest centru financiar mondial a fost inițial, o zonă mărginașă și un târg de sclavi.
Vidin  Bulgaria, Foto Daniel Guță ADEVĂRUL   (3) JPG
Motivele pentru care Bulgaria devine atractivă: „Imaginează-ți Serbia, dar cu un litoral frumos și integrare europeană”
Salariile mici în comparație cu cele din alte state ale Uniunii Europene nu îi descurajează pe mulți bulgari să prezinte cu mândrie avantajele vieții în țara lor. Bulgaria este descrisă ca un loc unde se poate trăi decent, chiar și fără salarii occidentale, iar câteva lucruri aparte o fac atractivă.
luta iovita colaj captura video jpg
Luță Ioviță, taragotistul din Banat care a oprit Primul Război Mondial pentru o oră
Ion Luță Ioviță s-a născut pe 6 ianuarie 1883 în satul Dalci, lângă Caransebeș, și a devenit o legendă a Banatului prin muzica sa și prin povestea vieții sale. Un moment remarcabil din biografia lui s-a petrecut pe frontul italian al Primului Război Mondial.
Poiana Pelegii Retezat Imagini aeriene Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (21) jpg
Cum a fost înființat Parcul Național Retezat. Alexandru Borza, savantul care a luptat pentru „sanctuarul gigantic al naturii”
Retezatul, primul parc național înființat în România, a împlinit 90 de ani de existență. Vechi domeniu de vânătoare al familiilor nobiliare, ținutul pădurilor seculare și al lacurilor glaciare a devenit una dintre cele mai prețioase rezervații ale naturii din România.