Voca╚Ťia destr─âm─ârii

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 762 din 27 septembrie ÔÇô 3 octombrie 2018
Voca╚Ťia destr─âm─ârii jpeg

├Än siajul unui articol anterior ├«n care scriam despre Lecturiada elevilor, simt nevoia acum s─â m─â opresc asupra altui concurs, de data aceasta organizat sub autoritatea Ministerului Educa╚Ťiei Na╚Ťionale. Este vorba despre Olimpiada de Lectur─â ca Abilitate de Via╚Ť─â. Ve╚Ťi ├«n╚Ťelege de ce are miz─â acest subiect, de╚Öi aparent poate p─ârea banal ╚Öi neinteresant. O miz─â care se leag─â parc─â de voca╚Ťia noastr─â nenorocit─â de a deteriora, de a distruge, de a schimba p├«n─â la a nu mai fi de recunoscut lucrurile bune.

Ini╚Ťial un concurs na╚Ťional, cu etape local─â ╚Öi jude╚Ťean─â, ├«n 2012 s-a transformat ├«n olimpiad─â, rang pe care l-a onorat cu deplin─â m─âsur─â p├«n─â ├«n anul ╚Öcolar precedent, ajung├«nd la a ╚Öasea edi╚Ťie. Vorbesc, ├«ncerc├«nd s─â nu fiu subiectiv totu╚Öi, din interior, din nucleul celor care au pus um─ârul la construc╚Ťia olimpiadei, la buna ei desf─â╚Öurare etap─â de etap─â, ├«ncep├«nd de la aspectele metodologice, p├«n─â la cele logistice ╚Öi la redactarea subiectelor, al─âturi de Florentina S├ómih─âian, conferen╚Ťiar la Facultatea de Litere din cadrul Universit─â╚Ťii Bucure╚Öti, de Anca Denisa Petrache, pe atunci inspector general ├«n Ministerul Educa╚Ťiei, de Monica Anisie, pe atunci director ├«n acela╚Öi minister, de colega mea din Bistri╚Ťa, Monica Halaszi, precum ╚Öi de Irina Georgescu ╚Öi de Laura Agapin, profesoare din Bucure╚Öti, respectiv de Cristina Gherman, profesoar─â din Satu Mare. ├Än anul 2016 am avut ╚Öi ╚Öansa organiz─ârii la Cluj-Napoca a etapei na╚Ťionale, care a fost, cu adev─ârat, o ocazie de bucurie pentru to╚Ťi cei implica╚Ťi, de la elevi p├«n─â la profesori.

Dar care era conceptul din spate, de ce ├«nc─â o olimpiad─â ╚Öi cu ce se m├«nca ea? Ideea a pornit de la nevoia de a situa sub umbrela aceasta a abilit─â╚Ťii de via╚Ť─â o diversitate mai mare de forme de comunicare. ├Än via╚Ťa cotidian─â s├«ntem ├«nconjura╚Ťi de o diversitate de texte, de la cele fic╚Ťionale p├«n─â la cele nonfic╚Ťionale ╚Öi multimodale. Lectura ca abilitate de via╚Ť─â presupune capacitatea de decodare a tuturor acestora ╚Öi capacitatea de interpretare a lor, prin prisma propriului univers de valori ╚Öi de nevoi. Dac─â olimpiada clasic─â viza doar textul literar, noua formul─â viza toate aceste tipuri de texte: fic╚Ťional, de regul─â text continuu, nonfic╚Ťional, continuu ╚Öi discontinuu, multimodal. ├Än privin╚Ťa textului literar, acesta era ales din literatura str─âin─â ╚Öi, pe c├«t posibil, era un text integral: proz─â scurt─â, mai rar fragment, obligatoriu cu autonomie narativ─â. Dar textul literar nu mai era v─âzut ca un pretext pentru lecturi estetice savante, care se dovedesc, adesea, la olimpiada clasic─â, ocazii ca elevii s─â reproduc─â ├«n╚Öiruiri de idei nedigerate din critica literar─â sau din Hegel, Derrida ori Foucault. Cit├«nd-o pe conf. Mihaela Ursa, pre╚Öedinte al olimpiadei ├«n anul 2016, ÔÇ×ideea c─â literatura te r─âpe╚Öte din real, ca o megaproduc╚Ťie multiple-D, transport├«ndu-te cine ╚Ötie unde, a ajuns desuet─â pentru moderni. Genera╚Ťii ├«n-tregi de elevi au fost ├«nv─â╚Ťa╚Ťi s─â se ru╚Öineze de raptul lecturii ca de o experien╚Ť─â primitiv─â ╚Öi s─â-l ├«nlocuiasc─â savant cu comentarii critice despre gratuitatea poetic─â, despre structur─â, stil ╚Öi compozi╚Ťie.ÔÇť OLAV-ul ÔÇô acronim care a devenit un simbol at├«t de ├«ndr─âgit ÔÇô a reu╚Öit ├«n mare m─âsur─â s─â evite aceste derive. ╚śi tot ca s─â citez nume cu autoritate, Florentina S├ómih─âian amintea c─â aceast─â manifestare ajunsese s─â fie ÔÇ×olimpiada din domeniul filologic care valorific─â ├«n cel mai ├«nalt grad inteligen╚Ťa, cuno╚Ötin╚Ťele, sensibilitatea ╚Öi creativitatea elevilor, un concurs cu adev─ârat relevant pentru lumea ├«n care tr─âimÔÇť.

O alt─â noutate era faptul c─â, pentru etapa na╚Ťional─â, elevii aveau de citit o carte, anun╚Ťat─â din timp. Proba oral─â era construit─â sub forma unor dezbateri pornind de la mo╚Ťiuni generate de cartea respectiv─â. To╚Ťi, absolut to╚Ťi participan╚Ťii de-a lungul timpului, de la profesori p├«n─â la elevi, au declarat aceast─â prob─â un adev─ârat spectacol. Olimpiada devenise extrem de ├«ndr─âgit─â.

De ce at├«ta poliloghie ├«ns─â pentru ceva bun, v─â ve╚Ťi ├«ntreba? Pentru c─â, a╚Öa cum spuneam la ├«nceput, poporul ─âsta parc─â e blestemat s─â strice tot ce e bun. S─â se pun─â ├«mpotriva noului ╚Öi s─â-l sufoce c├«nd acesta se manifest─â, asum├«ndu-╚Öi parc─â mereu ÔÇ×legea regresuluiÔÇť, enun╚Ťat─â de Ca╚Ťavencu: ÔÇ×Este a┼ča, c─â cu c├«t ba┼úi pasul pe loc, cu at├«t ajungi mai repede ├«napoi!ÔÇť Circul─â, sub form─â de draft ├«nc─â, regulamentele concursurilor de limba ╚Öi literatura rom├ón─â. ├Än cadrul acestora, OLAV-ul este, practic, desfiin╚Ťat, at├«t ca individualitate, c├«t ╚Öi ca identitate. Pentru ├«nceput, el este transformat ├«ntr-o sec╚Ťiune a Olimpiadei de Limba ╚Öi Literatura Rom├ón─â (OLLR). Ceea ce ├«nseamn─â c─â nu mai este o olimpiad─â ├«n sine ╚Öi, ├«n plus, c─â elevii nu mai pot participa ╚Öi la OLLR, ╚Öi la OLAV. Apoi, o serie de modific─âri ├«n filozofia concursului, reflectate ├«n logistica ╚Öi structura subiectelor. Dau c├«teva exemple relevante. La gimnaziu, spre pild─â, proba oral─â nu mai presupune lectura unei c─âr╚Ťi anun╚Ťate, ÔÇ×concuren┼úii vor apela at├«t la con┼úinuturile specifice disciplinelor limba ┼či literatura rom├ón─â ╚Öi literatura universal─â, c├«t ┼či la cultura lor general─âÔÇť. Dispare astfel scopul ├«n sine, lectura, sau se deschide calea lecturii metodice, tipic ╚Öcolar─â, asta dincolo de faptul c─â la gimnaziu nu exist─â disciplina literatur─â universal─â. La liceu, confuziile ╚Öi abaterile de la scopul ini╚Ťial al concursului s├«nt ╚Öi mai mari. Dispare ╚Öi aici propunerea unei c─âr╚Ťi care s─â fac─â subiectul dezbaterilor la proba oral─â, care se transform─â ├«ntr-o prob─â clasic─â de tipul: tragi bilet cu subiectul ╚Öi r─âspunzi, valorific├«nd achizi╚Ťiile ÔÇ×disciplinei limba ┼či literatura rom├ón─â, c├«t ╚Öi achizi╚Ťiile culturale formale ╚Öi nonformaleÔÇť. Aparent deschis─â spre diversitate, precizarea e de fapt o ├«ntoarcere spre con╚Ťinuturi asimilate la limba ╚Öi literatura rom├ón─â, fiind asezonat─â ╚Öi cu pu╚Ťin amalgam de conceptualiz─âri nespecifice. O alt─â triste╚Ťe, dispari╚Ťia textului nonfic╚Ťional, fapt care contravine principiului explicat mai sus, c─â abilitatea de via╚Ť─â, din perspectiva lecturii, const─â ├«n competen╚Ťa descifr─ârii ╚Öi interpret─ârii oric─ârui tip de text. Apoi, multimodalul devine strict film sau ecranizare, ├«n varia╚Ťie liber─â cu textul fic╚Ťional (fragment!): subiectul con╚Ťine ori unul, ori altul. E de sesizat dispropor╚Ťia ╚Öi dificultatea de lucru: a viziona un film ├«n timpul probei ╚Öi a r─âspunde cerin╚Ťelor presupune cu totul alte termene orare ╚Öi logistice dec├«t a lucra cu un fragment de text. Nu mai zic c─â textul multimodal poate fi de muuuulte alte feluri dec├«t un film. ╚śi nu mai zic nici c─â o parte din subiect a devenit clasicul eseu ├«n care se pot turna prefabricatele memorate.

├Änchei cu o speran╚Ť─â. Faptul c─â ├«nc─â ne afl─âm doar ├«n fa╚Ťa unei schi╚Ťe permite revenirea asupra sa. S─â schimb─âm de dragul schimb─ârii mi se pare o arogan╚Ť─â. O peti╚Ťie online, deshis─â cu dou─â zile ├«n urm─â de fo╚Öti participan╚Ťi la OLAV, a adunat deja 800 de semn─âturi, majoritatea ale unor elevi sau fo╚Öti elevi care au ├«ndr─âgit OLAV-ul. 

Horia Corche╚Ö este scriitor ╚Öi profesor de limba ╚Öi literatura rom├ón─â.

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Cultura de Internet (o ├«nsemnare ÔÇô ├«nc─â ├«ndrept─â╚Ťit─â, cred ÔÇô din 2008)
At├«ta doar: c├«nd e┼čti ├«n faza de ├«nv─â┼úare, nu se cade s─â adop┼úi, ┼úan┼úo┼č, postura ├«nv─â┼ú─âtorului. Mai ai ├«nc─â de butonatÔÇŽ
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totu╚Öi, c─â determinismul geografic joac─â un anume rol ├«n judec─â╚Ťile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar c├«nd ├«ncerc─âm s─â vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie moral─â, adic─â libertatea.
AFumurescu prel jpg
Na╚Ťiuni (ne)ru╚Öinate
Practic, constat tot mai des c─â exist─â at├«t oameni, c├«t ╚Öi na╚Ťiuni ce par complet str─âine conceptului de ru╚Öine.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul ├«n care suveranismul ╚Öi izola╚Ťionismul s-au dus s─â moar─â. ├Äns─â, cel pu╚Ťin pentru o vreme, cele dou─â vor l─âsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, aceast─â func╚Ťionare eficient─â nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justi╚Ťie, s-a bucurat de dreptul la ap─ârare ╚Öi de o analiz─â independent─â ╚Öi impar╚Ťial─â a motivelor ╚Öi argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necru╚Ť─âtoare
Egoismul (aproape c─â ├«mi vine s─â-i spun egotism ╚Öi ├«n rom├ón─â) reprezint─â mult mai mult dec├«t ne transmit dic╚Ťionarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alieneaz─â sui generis, te ├«mboln─âve╚Öte de ÔÇ×tine ├«nsu╚ŤiÔÇŁ.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
De dulce
Echivalen╚Ťa par╚Ťial─â dintre dulce ╚Öi bun devine echivalen╚Ť─â total─â ├«n anumite construc╚Ťii, de exemplu ├«n sintagma fra╚Ťi dulci(sau buni), adic─â fra╚Ťi av├«nd ambii p─ârin╚Ťi ├«n comun, ├«n opozi╚Ťie cu fra╚Ťii vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce leg─âtur─â au toate astea cu rubrica de educa╚Ťie, cu statutul de prof, via╚Ťa mea? Exilarea lui Ovidiu ╚Öi atentatul asupra lui Rushdie s├«nt pledoarii pentru nevoia de a p─âstra ├«n ╚Öcoal─â literatura pe primul loc ÔÇô ╚Öi subliniez, pe primul ÔÇô ca importan╚Ť─â!
Un sport la R─âs─ârit jpeg
David Popovici e om?
Cu c├«t rezultatele s├«nt mai mari ┼či mai departe de imagina┼úia noastr─â apare umbra tri┼čatului. A┼ča ┼či cu David. Nu poate fi adev─ârat, sus┼úin nu pu┼úini. E ceva ├«n neregul─â. De unde a ap─ârut?
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Dup─â 30 de ani
Hai, noi s─â tr─âim, c─â se pare c─â vom fi ultima genera╚Ťie de oameni ├«n╚Ťelep╚Ťi de pe lumea asta. Dup─â noi vin sociopa╚Ťii ─âia care nu mai ╚Ötiu s─â vorbeasc─â ├«ntre ei. Nu ╚Ötiu dec├«t s─â stea cu ochii ├«n telefon. M─â ├«ngroze╚Öte treaba asta, z─âu.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana ╚Öi str─ânutul albanez ÔÇô despre c─âl─âtoria mea ├«n Albania (I) ÔÇô
Diminea╚Ťa ├«ncepe doar atunci c├«nd locuitorii ora╚Öului se ├«nt├«lnesc pe la terase ca s─â-╚Öi bea cafeaua, ├«nso╚Ťit─â mereu de un pahar de ap─â rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodat─â acas─â.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singur─â planet─â
Luna ├«n care vin scaden┼úele nu e niciodat─â pl─âcut─â, dar, c├ónd toate notele de plat─â se str├óng ├«n aceea╚Öi zi, ea este greu de dep─â╚Öit. ╚śi ziua aceea pare s─â fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.