Vlad Constantinesco și Stéphane Pierré-Caps: o pledoarie pentru libertate

Publicat în Dilema Veche nr. 946 din 26 mai – 1 iunie 2022
O mare invenție – contractul social jpeg

Cînd Ioan fără Țară, sărăcit de războaiele pentru păstrarea regiunilor moștenite în Franța, a recurs la noi impozite în sarcina supușilor săi englezi, aceștia s-au revoltat; sub presiunea militară a nobililor, regele a semnat Magna Charta Libertatum, la 12 iunie 1215, acceptînd că pentru procurarea resurselor financiare era necesar consimțămîntul Marelui Consiliu, devenit ceva mai tîrziu Parlament; acesta va limita treptat puterea regelui, evoluție desăvîrșită prin Bill of Rights, documentul din 13 februarie 1689 prin care Wilhelm al II-lea de Orania a renunțat la puterea sa legislativă. Cînd locuitorii din Boston au aruncat în ocean o încărcătură de ceai, la 16 decembrie 1773, contestînd dreptul regelui de a stabili taxe și impozite fără acordul lor, ei au deschis calea coloniilor britanice către independență. Cînd Franța a rămas fără bani ca urmare a pierderii războiului de 7 ani cu Anglia și a susținerii luptei americane pentru independență, regele Ludovic al XVI-lea a încercat să depășească impasul financiar cerînd sprijinul Stărilor Generale, care nu mai fuseseră convocate de două secole; la 20 iunie 1789, reunită în Sala Regală de Tenis (Salle du Jeu de Paume), Starea a Treia a jurat să nu se dezbine pînă nu va da Franței o Constituție, ceea ce a fost începutul unui balans istoric între monarhie și republică, încheiat doar în 1875, odată cu instaurarea celei de a III-a Republici. Aceste reacții (mai mult sau mai puțin violente) împotriva fiscalității excesive au marcat saltul de la o mișcare intelectuală – care, la începuturile epocii moderne, a conturat principiile limitării puterii politice – la practica de adaptare a unor instituții vechi sau de creare a unora noi pentru a face posibilă guvernarea întemeiată pe aceste principii. Evocarea celor trei momente istorice readuce în memorie faptul că ideile și practicile politice din care s-a născut democrația constituțională – regimul politic al libertății – au apărut și s-au dezvoltat în Anglia, Statele Unite și Franța (în ordine cronologică), înainte de a-și croi drum în alte țări.

Istoria pasionantă a acestor idei, practici și instituții politice este sintetizată în cartea Drept constituțional, scrisă de reputații profesori francezi Vlad Constantinesco și Stéphane Pierré-Caps. După ce a avut șapte ediții în Franța, la PUF, cartea a fost tradusă în limba română prin eforturile lăudabile ale Dianei Dănișor și publicată în acest an la Universul Juridic, în colecția „Eunomia“, inițiată de Centrul pentru Studii de Drept Natural și Analiză Normativă – Universitatea din București. Nu este doar una dintre cele mai bune lucrări de drept constituțional, destinată uzului juriștilor, ci și o pledoarie pentru libertate, într-o conjunctură în care încrederea în instituțiile democratice s-a diminuat la cote de avarie chiar în țările în care acestea s-au născut. Cartea ar trebui să fie inclusă în bibliografia minimală în învățămîntul universitar, în general, nu doar în cel juridic. Ea este la fel de utilă pentru toți cei care doresc să înțeleagă mai bine temeiurile și mizele regimului libertății, vulnerabilitățile și maladiile acestuia, șansele de a rezista provocărilor tot mai dure la care este supus, ca urmare atît a decalajului dintre exigențele tot mai mari ale cetățenilor și capacitatea statului de a le satisface, cît și a propagandei antidemocratice care speculează nemulțumirile.

Fără a idealiza democrația constituțională, Vlad Constantinesco și Stéphane Pierré-Caps oferă o imagine complexă și coerentă a raporturilor dintre Constituție, stat, societate și individ, care justifică o calificare a acesteia ca regim politic al libertății. Două idei – redate de autori în expresia altor doi constituționaliști celebri – rezumă contradicția cu care se confruntă mereu acest regim politic și care nu poate fi rezolvată definitiv, cerînd mereu noi soluții. O idee a fost exprimată de Georges Burdeau: „Statul este puterea politică instituționalizată; omul a inventat statul pentru a nu trebui să se supună omului”. Cealaltă idee a fost formulată de Hans Kelsen: „Dacă trebuie să fim dominați, atunci vrem să fim dominați numai de noi înșine”. Dar omul nu poate fi dominat numai de el însuși, pentru că nu se poate bucura de libertate absolută, cît timp există pericolul de a fi supus altui om. El poate avea doar o libertate garantată de către stat, organizat potrivit principiilor democrației constituționale, adică principiile care sînt garanții și împotriva statului. Or tocmai aceasta este contradicția: statul trebuie să garanteze libertatea ființei umane nu numai împotriva altor oameni, ci și împotriva lui însuși, a statului. Soluțiile de rezolvare a acestei contradicții, astfel încît statul să-și respecte funcția de garant al libertății, se schimbă mereu în funcție de loc și timp. Este motivul pentru care gîndirea constituțională   trebuie să caute mereu soluții noi și să le ofere practicii politice. Vlad Constantinesco și Stéphane Pierré-Caps sînt un model de urmat pentru această căutare permanentă.

Valeriu Stoica este avocat și profesor de drept civil la Facultatea de Drept a Universității din București.

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
Bătălia cu giganții jpeg
Și-am încălecat pe-o șa...
Au trecut 23 de ani de cînd am intrat pentru prima dată în redacția Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Comunicare fără comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleranței și pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enervează claritatea morală și pe unii, și pe alții
Claritatea morală nu e limpezimea conștiinței emitente, ci limpezimea privirii asupra realității.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine și cum luptă cu inflația
Inflația nu este decît o „taxă” pe care o încasează statul și mediul economic și o plătesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
Mă mir fără a fi uimit
Surpriza spirituală, generată de o realitate care te fascinează, îți stîrnește, instantaneu, curiozitatea, interesul adînc și, apoi, apetitul pentru cunoașterea ei.
„Cu bule“ jpeg
Șaiba
Nu știm exact cînd și de ce tocmai „șaiba” a devenit, în româna colocvială, emblema depreciativă a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimbării grilelor de lectură, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, căi de acces spre dezvoltarea personală și spre experiența cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte în cheia valorilor contemporaneității.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin „e chipul unei lumi pe care mintea occidentală contemporană nu o înțelege“.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Locul în care democrația liberală s-a dus să moară
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptură cu trecutul de corupție și guvernare ineficientă.
Bătălia cu giganții jpeg
Cîte sortimente de brînză se produc în Franța?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Teme „riscante” ale dezbaterii religioase
Părintele Iustin Marchiș, de care mă leagă o viață de dialog spiritual, mi-a trimis, de curînd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconvențional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualități
Rămîne aproape întotdeauna în istorie un rest inexplicabil prin considerente pur raționale, prin forțe obiective, prin factori clasificabili și relevanți statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns în țară și m-am străduit din răsputeri, ca de fiece dată, să (re)înțeleg societatea românească.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un întreg univers ilustrat de obiecte de epocă, toate care mai de care mai interesante, ce înfățișează poveștile și informațiile din text.
O mare invenție – contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred astăzi că forma de guvernămînt stabilită prin actuala Constituție este sursa disfuncționalităților și eșecurilor sistemului politic din România.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul înțelept sesizează, în efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia întregii lumi și, ca atare, își poate permite să verse, compasiv, o lacrimă de regret.
„Cu bule“ jpeg
Urmăritori, adepți, follower(ș)i
Influența engleză actuală, mai ales cea manifestată în jargonul Internetului, poate produce anumite perplexități vorbitorilor din alte generații, atunci cînd schimbă sensurile uzuale și conotațiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lecții ale războiului din Ucraina
Interdependența economică nu preîntîmpină războiul.
Un sport la Răsărit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumită idee despre sport, aceea că iei corpul tău, aşa cum l-ai clădit cu muncă şi apă plată, şi faci tot ce poţi pentru a învinge fără reproş.

Adevarul.ro

image
Concluziile surprinzătoare ale unui român care a vrut să afle cât costă viaţa în paradisul din Bali faţă de Cluj sau Bucureşti. „Mă costă 10 euro pe noapte”
Patrik Bindea este specialist în marketing şi de câteva luni a început un experiment social, după cum spune chiar el. Patrik a vrut să afle cât costă viaţa în paradisul din Bali comparativ cu Bucureşti sau Cluj, iar concluziile au fost surprinzătoare
image
Reacţia neaşteptată a doi şoferi ucraineni în faţa unui român. „Mi s-a făcut pielea de găină, n-am ştiut ce să răspund“
Un şofer român a povestit cum a decurs întâlnirea neaşteptată cu doi ucraineni la Berlin, într-o parcare. Cei doi au avut o reacţie emoţionantă atunci când au aflat că au în faţă un român.
image
EXCLUSIV Millie Bobby Brown, actriţa din „Stranger Things“: „M-am îndrăgostit de Unsprezece şi am simţit că vreau să fiu ca ea“
Actriţa Millie Bobby Brown spune că o catalogare a serialului drept doar un thriller SF ar fi superficială, căci „Stranger Things“ tratează probleme reale – spre exemplu, personajul pe care îl interpretează, Unsprezece, se confruntă cu „stresul posttraumatic şi traumele din copilărie“.

HIstoria.ro

image
România, alianțele militare și Războaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
„Greva regală” și răspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II – călăul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a iniţiat seria de reforme ce urma să modernizeze îmbătrânitul Imperiu Otoman şi să îl ridice la nivelul puterilor occidentale. Urcând pe tron în contextul luptelor dintre reformatori şi conservatori, Mahmud a înţeles mai bine decât vărul său, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul întregului imperiu.