Vlad Constantinesco ╚Öi St├ęphane Pierr├ę-Caps: o pledoarie pentru libertate

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 946 din 26 mai ÔÇô 1 iunie 2022
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg

C├«nd Ioan f─âr─â ╚Üar─â, s─âr─âcit de r─âzboaiele pentru p─âstrarea regiunilor mo╚Ötenite ├«n Fran╚Ťa, a recurs la noi impozite ├«n sarcina supu╚Öilor s─âi englezi, ace╚Ötia s-au revoltat; sub presiunea militar─â a nobililor, regele a semnat Magna Charta Libertatum, la 12 iunie 1215, accept├«nd c─â pentru procurarea resurselor financiare era necesar consim╚Ť─âm├«ntul Marelui Consiliu, devenit ceva mai t├«rziu Parlament; acesta va limita treptat puterea regelui, evolu╚Ťie des─âv├«r╚Öit─â prin Bill of Rights, documentul din 13 februarie 1689 prin care Wilhelm al II-lea de Orania a renun╚Ťat la puterea sa legislativ─â. C├«nd locuitorii din Boston au aruncat ├«n ocean o ├«nc─ârc─âtur─â de ceai, la 16 decembrie 1773, contest├«nd dreptul regelui de a stabili taxe ╚Öi impozite f─âr─â acordul lor, ei au deschis calea coloniilor britanice c─âtre independen╚Ť─â. C├«nd Fran╚Ťa a r─âmas f─âr─â bani ca urmare a pierderii r─âzboiului de 7 ani cu Anglia ╚Öi a sus╚Ťinerii luptei americane pentru independen╚Ť─â, regele Ludovic al XVI-lea a ├«ncercat s─â dep─â╚Öeasc─â impasul financiar cer├«nd sprijinul St─ârilor Generale, care nu mai fuseser─â convocate de dou─â secole; la 20 iunie 1789, reunit─â ├«n Sala Regal─â de Tenis (Salle du Jeu de Paume), Starea a Treia a jurat s─â nu se dezbine p├«n─â nu va da Fran╚Ťei o Constitu╚Ťie, ceea ce a fost ├«nceputul unui balans istoric ├«ntre monarhie ╚Öi republic─â, ├«ncheiat doar ├«n 1875, odat─â cu instaurarea celei de a III-a Republici. Aceste reac╚Ťii (mai mult sau mai pu╚Ťin violente) ├«mpotriva fiscalit─â╚Ťii excesive au marcat saltul de la o mi╚Öcare intelectual─â ÔÇô care, la ├«nceputurile epocii moderne, a conturat principiile limit─ârii puterii politice ÔÇô la practica de adaptare a unor institu╚Ťii vechi sau de creare a unora noi pentru a face posibil─â guvernarea ├«ntemeiat─â pe aceste principii. Evocarea celor trei momente istorice readuce ├«n memorie faptul c─â ideile ╚Öi practicile politice din care s-a n─âscut democra╚Ťia constitu╚Ťional─â ÔÇô regimul politic al libert─â╚Ťii ÔÇô au ap─ârut ╚Öi s-au dezvoltat ├«n Anglia, Statele Unite ╚Öi Fran╚Ťa (├«n ordine cronologic─â), ├«nainte de a-╚Öi croi drum ├«n alte ╚Ť─âri.

Istoria pasionant─â a acestor idei, practici ╚Öi institu╚Ťii politice este sintetizat─â ├«n cartea Drept constitu╚Ťional, scris─â de reputa╚Ťii profesori francezi Vlad Constantinesco ╚Öi St├ęphane Pierr├ę-Caps. Dup─â ce a avut ╚Öapte edi╚Ťii ├«n Fran╚Ťa, la PUF, cartea a fost tradus─â ├«n limba rom├ón─â prin eforturile l─âudabile ale Dianei D─âni╚Öor ╚Öi publicat─â ├«n acest an la Universul Juridic, ├«n colec╚Ťia ÔÇ×EunomiaÔÇť, ini╚Ťiat─â de Centrul pentru Studii de Drept Natural ╚Öi Analiz─â Normativ─â ÔÇô Universitatea din Bucure╚Öti. Nu este doar una dintre cele mai bune lucr─âri de drept constitu╚Ťional, destinat─â uzului juri╚Ötilor, ci ╚Öi o pledoarie pentru libertate, ├«ntr-o conjunctur─â ├«n care ├«ncrederea ├«n institu╚Ťiile democratice s-a diminuat la cote de avarie chiar ├«n ╚Ť─ârile ├«n care acestea s-au n─âscut. Cartea ar trebui s─â fie inclus─â ├«n bibliografia minimal─â ├«n ├«nv─â╚Ť─âm├«ntul universitar, ├«n general, nu doar ├«n cel juridic. Ea este la fel de util─â pentru to╚Ťi cei care doresc s─â ├«n╚Ťeleag─â mai bine temeiurile ╚Öi mizele regimului libert─â╚Ťii, vulnerabilit─â╚Ťile ╚Öi maladiile acestuia, ╚Öansele de a rezista provoc─ârilor tot mai dure la care este supus, ca urmare at├«t a decalajului dintre exigen╚Ťele tot mai mari ale cet─â╚Ťenilor ╚Öi capacitatea statului de a le satisface, c├«t ╚Öi a propagandei antidemocratice care speculeaz─â nemul╚Ťumirile.

F─âr─â a idealiza democra╚Ťia constitu╚Ťional─â, Vlad Constantinesco ╚Öi St├ęphane Pierr├ę-Caps ofer─â o imagine complex─â ╚Öi coerent─â a raporturilor dintre Constitu╚Ťie, stat, societate ╚Öi individ, care justific─â o calificare a acesteia ca regim politic al libert─â╚Ťii. Dou─â idei ÔÇô redate de autori ├«n expresia altor doi constitu╚Ťionali╚Öti celebri ÔÇô rezum─â contradic╚Ťia cu care se confrunt─â mereu acest regim politic ╚Öi care nu poate fi rezolvat─â definitiv, cer├«nd mereu noi solu╚Ťii. O idee a fost exprimat─â de Georges Burdeau: ÔÇ×Statul este puterea politic─â institu╚Ťionalizat─â; omul a inventat statul pentru a nu trebui s─â se supun─â omuluiÔÇŁ. Cealalt─â idee a fost formulat─â de Hans Kelsen: ÔÇ×Dac─â trebuie s─â fim domina╚Ťi, atunci vrem s─â fim domina╚Ťi numai de noi ├«n╚ÖineÔÇŁ. Dar omul nu poate fi dominat numai de el ├«nsu╚Öi, pentru c─â nu se poate bucura de libertate absolut─â, c├«t timp exist─â pericolul de a fi supus altui om. El poate avea doar o libertate garantat─â de c─âtre stat, organizat potrivit principiilor democra╚Ťiei constitu╚Ťionale, adic─â principiile care s├«nt garan╚Ťii ╚Öi ├«mpotriva statului. Or tocmai aceasta este contradic╚Ťia: statul trebuie s─â garanteze libertatea fiin╚Ťei umane nu numai ├«mpotriva altor oameni, ci ╚Öi ├«mpotriva lui ├«nsu╚Öi, a statului. Solu╚Ťiile de rezolvare a acestei contradic╚Ťii, astfel ├«nc├«t statul s─â-╚Öi respecte func╚Ťia de garant al libert─â╚Ťii, se schimb─â mereu ├«n func╚Ťie de loc ╚Öi timp. Este motivul pentru care g├«ndirea constitu╚Ťional─â   trebuie s─â caute mereu solu╚Ťii noi ╚Öi s─â le ofere practicii politice. Vlad Constantinesco ╚Öi St├ęphane Pierr├ę-Caps s├«nt un model de urmat pentru aceast─â c─âutare permanent─â.

Valeriu Stoica este avocat ╚Öi profesor de drept civil la Facultatea de Drept a Universit─â╚Ťii din Bucure╚Öti.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Concluziile surprinz─âtoare ale unui rom├ón care a vrut s─â afle c├ót cost─â via┼úa ├«n paradisul din Bali fa┼ú─â de Cluj sau Bucure┼čti. ÔÇ×M─â cost─â 10 euro pe noapteÔÇŁ
Patrik Bindea este specialist ├«n marketing ┼či de c├óteva luni a ├«nceput un experiment social, dup─â cum spune chiar el. Patrik a vrut s─â afle c├ót cost─â via┼úa ├«n paradisul din Bali comparativ cu Bucure┼čti sau Cluj, iar concluziile au fost surprinz─âtoare
image
Reac┼úia nea┼čteptat─â a doi ┼čoferi ucraineni ├«n fa┼úa unui rom├ón. ÔÇ×Mi s-a f─âcut pielea de g─âin─â, n-am ┼čtiut ce s─â r─âspundÔÇť
Un ┼čofer rom├ón a povestit cum a decurs ├«nt├ólnirea nea┼čteptat─â cu doi ucraineni la Berlin, ├«ntr-o parcare. Cei doi au avut o reac┼úie emo┼úionant─â atunci c├ónd au aflat c─â au ├«n fa┼ú─â un rom├ón.
image
EXCLUSIV Millie Bobby Brown, actri┼úa din ÔÇ×Stranger ThingsÔÇť: ÔÇ×M-am ├«ndr─âgostit de Unsprezece ┼či am sim┼úit c─â vreau s─â fiu ca eaÔÇť
Actri┼úa Millie Bobby Brown spune c─â o catalogare a serialului drept doar un thriller SF ar fi superficial─â, c─âci ÔÇ×Stranger ThingsÔÇť trateaz─â probleme reale ÔÇô spre exemplu, personajul pe care ├«l interpreteaz─â, Unsprezece, se confrunt─â cu ÔÇ×stresul posttraumatic ┼či traumele din copil─ârieÔÇť.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.