V├«n─âtoarea de vr─âjitoare ┼či reforma

Publicat în Dilema Veche nr. 328 din 27 mai - 2 iunie 2010
V├«n─âtoarea de vr─âjitoare ┼či reforma jpeg

Zilele acestea, ca urmare a zvonurilor privind majorarea taxelor ┼či a anun┼úului f─âcut de pre┼čedintele B─âsescu despre restructurarea cheltuielilor bugetare, asist─âm la un spectacol halucinant, ├«n care politicienii ┼či o parte din mass-media au pornit la v├«n─âtoarea de vr─âjitoare. ├Än loc s─â ni se explice ra┼úional nevoia aplic─ârii unor m─âsuri pentru a ie┼či din criz─â, se caut─â cu ├«nver┼čunare ┼úapi isp─â┼čitori ┼či du┼čmani ai poporului, care s─â fie tra┼či ├«n ÔÇ×┼úepele fiscalit─â┼úiiÔÇť. Printre altele, se exploateaz─â la maxim antagonismul dintre sectorul privat ┼či cel de stat. Conflictul dintre adep┼úii statului extins (big government), asisten┼úial ┼či cei ai laissez faire-ului este vechi ┼či firesc, numai c─â la noi el este ├«ngro┼čat p├«n─â la caricatural, e lipsit de nuan┼úe, plin de m├«nie proletar─â de natur─â s─â polarizeze excesiv societatea.

M─â minunez cum e ridicat ├«n sl─âvi sectorul privat, exacerb├«ndu-i-se virtu┼úile. Amnezici, parc─â am fi uitat deficien┼úele structurale ale modelului de capitalism rom├ónesc: salarii pl─âtite la gri, facturi false ┼či evaziune, angaja┼úi care muncesc 10-12 ore pe zi f─âr─â a fi pl─âti┼úi suplimentar. Sigur, exist─â suficiente excep┼úii, dar fundamental sectorul privat din Rom├ónia nu e nici erou, nici martir, cum se insinueaz─â. De aici ┼či argumente aberante: economia real─â s-a restructurat puternic ├«n 2009 ┼či a reac┼úionat corect la criz─â, ne spune Traian B─âsescu. Ca ┼či cum datul oamenilor afar─â este o virtute ├«n sine sau ne ajut─â s─â trecem mai u┼čor peste criz─â! Dimpotriv─â, cre┼čterea ┼čomajului a dublat cheltuielile statului (cu 120% ├«ntr-un an de zile), cheltuieli pe care le pl─âtim tot noi, cei care mai avem ├«nc─â locuri de munc─â. Ca s─â nu vorbim despre cum s-au f─âcut numeroase concedieri ├«n sectorul privat ÔÇô s├«nt cazuri, ┼či nu pu┼úine, ├«n care patronul d─â afar─â de form─â angajatul, care ├«┼či ├«ncaseaz─â ajutorul de ┼čomaj de la stat, ├«n timp ce continu─â s─â lucreze din greu la acela┼či patron, care astfel ├«i pl─âte┼čte doar diferen┼úa dintre aloca┼úia de somaj ┼či salariul lui de dinainte, f─âr─â alte taxe ┼či b─ât─âi de cap. Dac─â exist─â o ra┼úiune pentru care este mai indicat s─â t─âiem cheltuielile din sectorul public, ├«n loc s─â tax─âm economia real─â, aceast─â m─âsur─â se ├«ntemeiaz─â pe o ra┼úionalitate strict economic─â, nu pe considerente morale sau merite intrinseci ale sectorului privat.

La fel de aberant─â ca ┼či prosl─âvirea sistemului privat este ┼či ura fa┼ú─â de patroni, fa┼ú─â de cei care o duc ├«nc─â bine ├«n ciuda crizei, care nu s-au sufocat de tot, care trebuie f─âcu┼úi ÔÇ×s─â geam─âÔÇť de durere pentru c─â ├«ndr─âznesc s─â aib─â Q7 ÔÇô cum amenin┼ú─â Radu Berceanu! Dac─â e s─â ne lu─âm dup─â gura mai marilor peste neam, atunci ├«n Rom├ónia de azi totul este imoral ┼či obscen: este obscen s─â fii angajat la stat pentru c─â automat e┼čti parazit ┼či este obscen s─â fii patron cu ma┼čin─â de lux pentru c─â automat e┼čti necinstit; este obscen s─â fii ┼čomer ┼či asistat social, chiar dac─â p├«n─â ieri ai lucrat ├«n sectorul privat, care, iat─â, ┼či-a f─âcut datoria s─â te dea afar─â, ┼či este obscen s─â ai un loc de munc─â cu un venit mai mare dec├«t media, chiar dac─â pl─âte┼čti taxe mai multe; e┼čti obscen ┼či vinovat oricum nu ai da-o.

Pentru c─â, oricare ar fi m─âsurile preconizate ÔÇô c─â e majorare de TVA, desfiin┼úarea cotei unice sau reducerea cheltuielilor bugetare, nici guvernul, nici opozi┼úia nu s├«nt capabile s─â prezinte aceste m─âsuri altfel dec├«t ca pe o r─âzbunare. ├Än discursul politicienilor no┼čtri, totul trebuie s─â sune revan┼čist ┼či justi┼úiar, ca ├«n filmele cu Zorro sau ca ├«n textele activi┼čtilor marxi┼čti din ilegalitate. ┼×i atunci, cum s─â nu te mire reac┼úiile de indignare ale unor angaja┼úi din sistemul bugetar care ├«┼či fac treaba con┼čtiincios. ÔÇ×De ce s─â fim penaliza┼úi noi, magistra┼úii, c├«nd oricum sistemul duce o lips─â cronic─â de personal ┼či s├«ntem supra-├«nc─ârca┼úi cu dosare? Pentru a fi men┼úinut ├«n func┼úie nu ┼čtiu ce plimb─âtor de h├«rtii din administra┼úia central─â?!ÔÇť ÔÇô m─â ├«ntreab─â un t├«n─âr magistrat. Cum s─â ├«i explic c─â nu e vorba de pedeaps─â, c├«nd guvernan┼úii no┼čtri spun altceva, ├«n ├«ncercarea de a-┼či sc─ârpina ├«ntre coarne electoratul ├«nsetat de s├«nge ┼či de a se erija ├«n mari f─âuritori de dreptate?


Nu de ┼úapi isp─â┼čitori ┼či de capete t─âiate avem nevoie. Nu de polarizarea societ─â┼úii ┼či ad├«ncirea clivajelor sociale, ci de solidaritate, ├«n┼úelegere, spirit de sacrificiu ┼či viziune reformatoare. Din p─âcate ├«ns─â, m─âsura t─âierii veniturilor bugetarilor cu 25% numai reformatoare nu este. Este o decizie corect─â din punct de vedere economic, at├«t! Nu reformezi nimic doar aplic├«nd o m─âsur─â luat─â ├«n cel mai pur spirit contabil. Un aparat supradimensionat, ineficient ┼či clientelar, bine remunerat nu difer─â prin nimic de un aparat supradimensionat, ineficient ┼či clientelar, dar prost pl─âtit. C├«t de des apare cuv├«ntul ÔÇ×reform─âÔÇť ├«n discursul pre┼čedintelui B─âsescu? O singur─â dat─â! Discursul abund─â ├«n termeni specifici limbajului administratorilor ┼či contabililor: restructurarea cheltuielilor, plata datoriilor etc. Sau invocarea reformelor pare desuet─â acum, c├«nd ne-am l─âmurit cu to┼úii c─â nu e dec├«t o bomboan─â electoral─â? Traian B─âsescu ne las─â s─â ├«n┼úelegem c─â p├«n─â la finele anului se vor face disponibiliz─âri, iar sindicatele vor fi libere ca, ├«mpreun─â cu ┼čefii institu┼úiilor din administra┼úia local─â ┼či central─â, s─â decid─â cine va fi dat afar─â ┼či cine nu. Tare m─â ├«ndoiesc c─â acest lucru se va produce ÔÇô dac─â concedierile nu s-au f─âcut p├«n─â acum, c├«nd deasupra noastr─â at├«rna m─âciuca FMI, iar sub noi se c─âsca h─âul deficitului bugetar, care ar fi motiva┼úia pentru a fi efectuate acum, c├«nd cel mai probabil deficitul bugetar va reu┼či s─â fie diminuat ca urmare a m─âsurilor anun┼úate de Traian B─âsescu?! Mai grav este c─â ┼či atunci c├«nd vorbe┼čte de concedieri, pre┼čedintele o face ├«n acela┼či spirit de bun manager de multina┼úional─â, ┼či nu de om de stat cu viziune pe termen lung. De ce s─â vorbe┼čti despre reforme c├«nd e at├«t de simplu s─â cau┼úi ┼úapi isp─â┼čitori? De ce s─â reformezi c├«nd po┼úi s─â penalizezi, la nivel de discurs sau de-adev─âratelea? Numai c─â pre┼úul ├«l pl─âtim noi, cet─â┼úenii acestei ┼ú─âri, care ne detest─âm tot mai mult pe zi ce trece, al c─âror capital social e ┼či a┼ča destul de sc─âzut ┼či ├«n a c─âror fiin┼ú─â colectiv─â mai duhnesc de┼čeurile urii de clas─â. Pl─âtim prin faptul c─â s├«ntem din ce ├«n ce mai pu┼úin o comunitate ┼či ne transform─âm din ce ├«n ce mai mult ├«ntr-o aglomera┼úie de indivizi atomiza┼úi, diviza┼úi, incapabili de acea solidaritate ┼či ├«ncredere necesar─â pentru a pune, ├«mpreun─â, presiune pe guvernan┼úii no┼čtri, ca s─â ia calea reformelor ÔÇô singura modalitate prin care se poate construi o democra┼úie autentic─â.

Victoria Stoiciu este director de programe la Fundaţia Friedrich Ebert Stiftung.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Cum au ajuns romii ├«n principatele rom├óne. Statistic, ei sunt mult mai numero┼či dec├ót ├«n orice ┼úar─â
De la plecarea lor din India, în urma certurilor dintre conducători, s-au despărţit în două ramuri, o parte îndreptându-se spre Nordul Africii, în timp ce partea cea mai consistentă a luat calea Europei.
image
Povestea nefardat─â a rom├ónului ├«nchis ├«n China:┬áÔÇ×St─âteam ├«ntr-o cu┼čc─â cu gratii ┼či dormeam pe o p─âtur─â plin─â de s├óngeÔÇť
Marius Balo l-a c─âutat pe Dumnezeu la seminarul teologic din Cluj-Napoca, apoi la Academia de studii teologice ÔÇ×Sf├óntul VladimirÔÇť din New York, dar l-a g─âsit cu adev─ârat ├«ntr-o celul─â de 16 metri p─âtra┼úi din Shanghai. A petrecut opt ani ├«n ├«nchisorile chineze┼čti, timp ├«n care a cunoscut iadul pe P─âm├ónt, ├«ns─â acum consider─â c─â toat─â experien┼úa a fost, de fapt, o binecuv├óntare.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.