Vina poporului rus

Publicat în Dilema Veche nr. 941 din 21 – 27 aprilie 2022
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg

Nimic mai ușor pentru oricine decît să învinovățească un întreg popor, dar și nimic mai lesne criticabil decît asta. Spunem că Rusia este de vină pentru crimele și distrugerile din războiul pe care singură l-a declanșat în Ucraina. Doar nebunii sau cei orbiți de ură antioccidentală contestă asta. Spunem, însă, la fel de ușor că rușii sînt de vină; lejeritatea cu care înlocuim în frazele acuzatoare Rusia, ca putere politică și ca stat, cu rușii, ca popor, este suspectă pentru mulți dintre noi. Fanaticii logicii, despre care am o părere din ce în ce mai proastă pe măsură ce îmbătrînesc, te amendează imediat: „Statul rus nu-i totuna cu poporul rus. Iar poporul rus, care? O majoritate? Îți dă majoritatea legitimitate să vorbești despre toți? Dar cei puțini care sînt altfel, de nu chiar invers decît majoritatea? Și, în plus, de unde știi? I-ai întrebat? Pe toți?”.

Sprijinul popular masiv pe care rușii îl acordă putinismului există. Asta e, totuși, indiscutabil. Se vor răzgîndi sau nu? Cum anume și cînd? Nu știm. Este la fel de sigur că poporul rus va continua să existe și după Putin, căci marea povară a popoarelor decurge din eternitatea lor. Poporul rus va merge în istorie cu povara enormă a războiului din Ucraina, alături de altele. Ce va face cu ea, însă, nu e doar treaba lui. Lumea e tot mai complicată, iar legăturile dintre popoare tot mai strînse. Deja, modul în care un popor își metabolizează marile culpe nu mai e doar „o problemă internă”. Într-un fel sau altul, mai devreme sau mai tîrziu, poporul rus va trebui să treacă printr-o pedagogie aspră care-l va regenera moralmente. Nu se va putea altfel! Semnul bun este că, de pe acum, mulți intelectuali ruși știu asta. Și tot semn bun este că alte popoare au trecut printr-o asemenea pedagogie. Pentru moment, mă mărginesc să mă uit în istorie, nu departe de noi, ca să văd povestea altor popoare trecute printr-un iad moral comparabil. E cazul poporului german.

Printre intelectualii germani persecutați de naziști, Karl Jaspers ocupă un loc aparte. În 1937 a fost îndepărtat de la catedra pe care o ocupa la Heidelberg. Spre deosebire de prietenul său Thomas Mann, nu a părăsit Germania și, spre deosebire de colegul său Martin Heidegger, nu a făcut pactul cu Diavolul. A rămas tăcut, discret, în țara lui răvășită de nebunie, încercînd să-și salveze sufletul și să reziste. S-a opus lui Hitler prin simplul fapt că nu și-a urmat conaționalii în criminala rătăcire. Cu alte cuvinte, a făcut cam ce stă în puterea oricui să facă: n-a fost un erou, dar a fost un om decent continuînd să trăiască într-un context abject. În toți anii celui de-al doilea război, Jaspers a crezut că va veni vremea în care Germania va trebui reclădită după Hitler și că el trebuie să fie gata, moralmente și intelectualmente, să fie o figură de prim-plan în acest proces al renașterii. Și așa a fost: imediat după 1945, Karl Jaspers a jucat un rol major în renașterea Universității din Heidelberg. Primul pas necesar era, firesc, denazificarea. Doar că lumea germană de după Hitler era îngrozitor de complicată. Putem înțelege bine de ce: și la noi decomunizarea a fost un proces atît de greoi și contradictoriu, care a întîmpinat atît de multă rezistență, încît mulți cred și astăzi că, de fapt, nu a avut loc niciodată. E greu pentru orice popor să se despartă de dictaturile pe care le-a susținut, căci sufletului colectiv inerțiile îi sînt pe atît de mari, pe cît de nebunesc îi este avîntul uneori. În plus, niciodată despărțirea de dictaturi nu e deplină, căci istoria națiunilor nu este o sumă de întîlniri și despărțiri, ci o acumulare, în straturi suprapuse, de evenimente istorice care devin memorie colectivă vie.

În 1946, Jaspers a susținut o serie de conferințe pe care le-a publicat un an mai tîrziu într-o cărțulie intitulată Problema vinovăției (Die Schuldfrage). Cartea a fost tradusă în alte limbi cu titluri mai explicite, precum Problema vinovăției poporului german. Jaspers răspunde direct întrebării „Este poporul german vinovat pentru ororile lui Hitler?” spunînd că da, dar în feluri diferite, ceea ce implică răspunderi pe diferite paliere. Tot ce scrie filozoful german acolo este o bună lecție pentru prezent. Să vedem.

Există, întîi, o vinovăție penală, care aparține celor care încalcă legea (internă sau internațională) și de treaba asta se ocupă curțile de judecată. Nu am nici o îndoială că Putin și decidenții politico-militari din jurul său au a răspunde penal pentru ce fac, la fel și militarii ruși care încalcă legile internaționale în Ucraina.

Există și o vină politică, ce aparține cetățenilor statului, pentru că statul nu permite nimănui să fie în afara cetățeniei. Asta înseamnă că toți cetățenii unui stat (rus, în speță) sînt vinovați politic pentru erorile statului lor. Indiferent dacă un cetățean este sau nu de acord cu guvernul său, indiferent dacă votează sau nu, prin simplul fapt al legăturii de cetățenie, el este vinovat politic pentru greșelile politice ale statului său. În cazul unui război nedrept, așadar al unei greșeli politice enorme, cetățenii statului care l-a pornit sînt ținuți solidari cu răspunderea statului lor în fața statului care a ieșit victorios. Cetățenii ruși vor trebui să suporte responsabilitatea politică a acestui război în sensul că vor fi solidari cu statul lor în a suporta sancțiunile și pedepsele pe care Rusia le va încasa ca urmare a deciziei politice de a invada Ucraina.

Apoi, există o vinovăție morală. Ea este personală și operează în fața conștiinței morale individuale – acolo unde fiecare om este vinovat pentru propriile acțiuni, inclusiv acelea de a fi urmat ordine imorale doar pentru că erau ordine sau de a se fi supus pornirilor celor din jurul său. Este o judecată interioară de care mulți vor să scape, dar, vai, nu vor putea niciodată. În acest sens, marele Dostoievski, de pildă, aduce dovezi copleșitoare.

În fine, există și o vinovăție metafizică, cea a celor care au supraviețuit sau au trăit bine, în fața celor care au murit sau au suferit de pe urma războiului. Este cazul vinovăției pe care adesea o simte un nevinovat cînd vede suferința aproapelui. Instanța în fața căreia se declanșează această răspundere este însuși Dumnezeu, căci temeiul ei este solidaritatea umană, adică un gen de legătură intrinsecă întregii Creații a lui Dumnezeu.

Numai asumînd cu sinceritate aceste forme de vinovăție, poporul rus va putea renaște din dezastrul în care singur s-a aruncat, urmîndu-l pe Putin.

Bineînțeles că, după ce a spus aceste lucruri, lui Jaspers nu i-a mai fost ușor să trăiască în țara lui. Unii germani l-au acuzat că e trădător vîndut ocupanților, alții l-au acuzat că face jocul americanilor care pregăteau procesele de la Nürnberg, alții că e propagandist sovietic. Asta e soarta tuturor celor care își iau în serios obligațiile, fie ele cetățenești, creștinești sau omenești. Și totuși, renașterea popoarelor nu e posibilă decît prin asemenea oameni. Cazul poporului german e clar. Cînd va urma poporul rus?

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Dr  Eduard Danaila Sanador 1 jpg
Dr. Eduard Dănăilă, șeful Secției de Oncologie SANADOR: „Stilul de viață influențează foarte mult riscul de apariție a cancerului“
Cancerul are un prognostic mai bun dacă este descoperit în faze incipiente. Pentru asta, trebuie să facem controlul medical anual și să ne prezentăm la medic atunci când simțim modificări.
Maia Morgenstern la Festivalul Versus de la Râmnicu Vâlcea Colaj MG Motor&Nicolae Nistor&Teatrul Anton Pann
Maia Morgenstern, Florin Piersic Jr. și teatrul care mută centrul cultural al României la Vâlcea
Festivalul Versus aduce la Vâlcea vedete ca Maia Morgenstern și Florin Piersic Jr. și transformă orașul într-un nou pol cultural al României.
Ziua Mondială fără Tutun la Sibiu: Mere contra țigări Foto Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu
31 mai, Ziua Mondială fără Tutun: România, locul 4 în UE la fumat. Merele de la Sibiu, simbolul unei revolte tăcute
România e pe locul 4 în UE la fumat în 2025. Ziua Mondială fără Tutun e marcată prin campanii simbolice, precum „Mere contra țigări” la Sibiu, pentru a încuraja renunțarea la fumat.
Loretta Swit FOTO Profimedia
Loretta Swit, actrița din serialul M.A.S.H., a murit la vârsta de 87 de ani
Loretta Swit, care a câștigat două premii Emmy pentru rolul său din popularul serial de comedie M.A.S.H., a murit vineri, potrivit agentului ei publicitar.
petru si asan
Unicul imperiu al românilor din istorie. A durat 235 de ani și a rivalizat cu Imperiul Bizantin
Atunci când vine vorba despre statele medievale românești, cei mai mulți oameni se gândesc imediat la Țara Românească, Moldova și Transilvania. Însă, chiar înainte de apariția acestora a mai existat un altul, considerat un imperiu îndeajuns de puternic încât să îi rivalizeze chiar și pe bizantini.
stomatologie jpg
Cariile, tartrul și boala parodontală. Dr. Magda Moncea dezvăluie cele mai frecvente probleme dentare și cum le putem preveni pentru un zâmbet sănătos
Cariile, tartrul și boala parodontală sunt doar câteva dintre problemele cu care pacienții ajung frecvent la dentist, adesea prea târziu.
Kelly Osbourne FOTO Profimedia
Kelly Osbourne i-a șocat pe fani cu ultima sa apariție: „Fața ei e complet diferită”. Vedeta recunoaște că a luat Ozempic
Kelly Osbourne, fiica celebrului artist Ozzy Osbourne, în vârstă de 40 de ani, i-a șocat pe fani cu ultima sa apariție, întrucât, potrivit internauților, arată „complet diferit”.
politia nu treceti accident arad 21022019 jpeg
O adolescentă de 15 ani a murit după ce s-a aruncat de la etajul 5 al unui bloc din Sibiu
O adolescentă de 15 ani a murit sâmbătă, după ce a căzut de la etajul 5 al unui bloc din Sibiu, poliţia făcând cercetări în acest caz.
WhatsApp Image 2025 05 31 at 10 33 12 jpeg
Ilie Bolojan a surprins cu un gest de normalitate în aeroportul Otopeni. El petrece weekendul în Oradea
Ilie Bolojan, președintele Senatului, a fost surprins vineri, pe aeroportul Otopeni, unde urma să ia avionul pentru a merge acasă, la Oradea.