Veşti bune

Publicat în Dilema Veche nr. 789 din 4-10 aprilie 2019
„Cu bule“ jpeg

În spaţiul atît de des criticat al Internetului, în care oricine poate găsi din belşug ştiri false, bîrfe, articole pseudoştiinţifice, păreri absurde şi insulte gratuite, există şi zona mai sigură a continuităţii cu vechea cultură a tiparului, pentru care tehnologia modernă nu este decît un mijloc de conservare şi transmitere – prin digitalizarea cărţilor şi a periodicelor vechi. În bibliotecile digitale, ediţii greu accesibile, la care cel interesat nu putea să ajungă decît foarte greu, sînt la îndemîna oricui, cercetătorul poate accesa de acasă ediţii şi manuscrise preţioase. Am salutat, la timpul apariţiei lor, proiectele de digitalizare care au avut şi la noi rezultate remarcabile: colecţia Dacoromania, transformată în Digibuc (Biblioteca Digitală a Bucureştilor), realizată de Biblioteca Metropolitană Bucureşti şi care oferea cititorilor un material extrem de bogat – presă, cărţi vechi, dicţionare, cu o specială orientare către bibliografia istorică. Din păcate, în prezent, Biblioteca Digitală a Bucureştilor este doar intermitent la dispoziţia cercetătorului, pentru că traversează de mai mult timp o frustrantă etapă de simplă supravieţuire, cu blocaje îndelungate. Lucruri interesante (dar încă prea puţine) se mai găsesc în colecţiile digitale ale Bibliotecii Naţionale şi pe site-urile altor biblioteci din ţară. Un avans considerabil l-a luat în ultimii ani Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga“ din Cluj – mai ales în ceea ce priveşte digitalizarea presei locale, a periodicelor publicate în română şi în maghiară în Transilvania.

Cea mai recentă veste bună este că şi Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu“ din Iaşi a început, într-un ritm alert, să îmbogăţească patrimoniul ştiinţific şi cultural pus la dispoziţia cititorilor prin Internet. Deocamdată, materialele cele mai interesante sînt cele ale vechilor noastre reviste de lingvistică şi filologie. Cercetătorul – dar şi cititorul nespecialist, interesat de istoria limbii sau de etimologie – poate găsi acum, pe site-ul bibliotecii, alături de Anuarul de lingvistică şi istorie literară (deja existent în paginile electronice ale Institutului „Philippide“), Arhiva Societăţii ştiinţifice şi literare din Iaşi, dar mai ales Buletinul Institutului de Filologie Română „Alexandru Philippide“ (înfiinţat şi condus de Iorgu Iordan, la Iaşi) şi Bulletin linguistique (înfiinţat şi condus de Alexandru Rosetti, la Bucureşti).

Specialiştii ştiu că probleme esenţiale ale filologiei româneşti au fost mai întâi formulate şi dezbătute în aceste reviste, în studii citate şi comentate pînă în prezent; pentru nespecialişti, e interesant să vadă cît de europene şi sincronizate cu cercetarea din vremea lor erau aceste reviste, în care se publica în română, franceză şi germană, în care semnau frecvent Leo Spitzer şi alţi lingvişti străini şi care menţineau ritmul firesc al informării ştiinţifice prin zeci de recenzii, intrînd în dialog cu cei mai importanţi lingvişti şi filologi ai vremii.

Buletinul Institutului de Filologie Română „Alexandru Philippide“ (cunoscut şi prin formula prescurtată Buletinul Philippide) şi Bulletin linguistique cuprindeau, printre altele (în direcţiile dominante ale lingvisticii şi ale filologiei: fonologie istorică şi experimentală, gramatică, etimologie etc.), unele dintre primele studii consistente şi ştiinţifice depre argoul românesc. În Buletinul Philippide, interesul lui Iorgu Iordan pentru limba vorbită contemporană a stimulat apariţia mai multor înregistrări de material inedit din „argot-ul ieşean“, „argot-ul basarabean“, „limbajul mahalalelor“, „limbajul şcolarilor“, argoul militarilor etc. În paginile acestor articole găsim atestări, contexte şi ipoteze etimologice pentru cuvinte ca blat, biştari, a cafti, caterincă, gabor, a gini, potol, şest, şpagă, ţuhaus, a zuli şi multe altele, dintre care destule efemere (şanticler) sau intrate apoi în registrul familiar (banc). În acelaşi domeniu, Bulletin linguistique publica studiul fundamental, urmat de mai multe completări, al lui Alexandru Graur, despre pătrunderea cuvintelor din limba romanì în română, mai ales în registrul argotic (Les mots tsiganes en roumain, 1934).

Înfiinţate în anii ’30 (Bulletin linguistique în 1933, Buletinul Philippide în 1934), revistele au rezistat pînă puţin după război (pînă în 1948, respectiv 1945); desfiinţarea lor era rezultatul unei politici declarate de închidere a legăturilor cu „Occidentul burghez“ şi de generalizare forţată a modelelor sovietice. Noile reviste de specialitate apărute începînd din anii ’50 au avut însă avantajul unor modele solide şi al unei tradiţii respectabile de cercetare filologică – cu care au restabilit legăturile, pe măsură ce presiunea politică slăbea. Ar fi de mare folos completarea istoriei lingvisticii româneşti şi a bibliografiei de specialitate prin digitalizarea acestor reviste, ca rezultat al eforturilor demne de toată lauda ale Bibliotecii Universitare ieşene. 

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Cartoful dulce violet sau mov ori purpuriu sau batata Foto bluezones com jpg
Secretul longevității din Zonele Albastre: Cartoful dulce violet, superalimentul centenarilor japonezi, prezent și în România
Află cum cartoful dulce violet din Zonele Albastre sprijină longevitatea și sănătatea inimii. Descoperă beneficiile antioxidanților și fibrelor din batata, superalimentul japonezilor centenari.
Brexit FOTO Shutterstock
23 iunie: Ziua când Regatul Unit a spus adio Uniunii Europene
Se împlinesc 9 ani de când Marea Britanie a spus adio UE. Tot pe 23 iunie 1834 s-a născut omul politic Alexandru Odobescu, iar în aceeași zi, dar în anul 1972, s-a născut actrița americană Selma Blair.
planta apa jpeg
Flori de apartament care cresc doar în apă. N-au nevoie de pic de pământ și arată spectaculos
Ca regulă generală, primul lucru de care veți avea nevoie pentru a putea crește o plantă este pământ. Indiferent dacă este vorba despre o curte sau doar o simplă glastră, pământul rămâne o necesitate atunci când doriți să aduceți în casă o nouă floare.
Satul Gârbova din Alba Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (33) JPG
Povestea tulburătoare a sașilor din Transilvania. Cum s-au destrămat comunitățile vechi de peste opt secole
Aproape 800.000 de germani trăiau în România interbelică, majoritatea fiind sași ai căror strămoși s-au stabilit în Transilvania încă din secolul al XII-lea. Numărul lor s-a diminuat drastic în a doua jumătate a secolului trecut, iar numeroase așezări săsești au fost părăsite de aceștia.
Centru de date server informatii hol baze de date FOTO Shutterstock
România poate fi noul pol regional pentru centre de date. Terenuri ieftine și IT-iști bine pregătiți
Piața centrelor de date din România este dominată de operatori locali cu o dimensiune relativ mică a facilităților, cu doar 59 de astfel de unități, specialiștii subliniind însă cât de mare este potențialul având în vedere avantajele țării noastre în acest domeniu.
Banner Ramona de la Clejani
Ele sunt nepoatele de nota 10 ale lui Ioniță de la Clejani! Ce îi reproșează Ramona Manole, fiica renegată: „Compune pentru nepoții lui nevastă-sa!”
Ele sunt nepoatele lui Ioniță de la Clejani de nota 10! Ce îi reproșează Ramona Manole, fiica renegată: „Nu le-a dăruit măcar o bomboană. Se ocupă de nepoții lui nevastă-sa!”
Suplimentele proteice nu sunt doar pentru sportivi ci și pentru persoanele în vârstă pentru a combate pierderea musculară Colaj DMS
7 semne că nu mănânci suficiente proteine. Cum îți sabotează sănătatea și energia, potrivit experților
Simți mereu oboseală, foame sau dificultăți de concentrare? Află acum cele 7 semne că nu consumi suficiente proteine și cum îți distrug ele sănătatea fără să știi!
casa și bloc jpg
Unde e mai bine? La casă sau la bloc - avantaje și dezavantaje
Românii care își doresc să facă o schimbare și să se mute de la casă la bloc, sau, de la bloc la casă, trebuie să știe că schimbarea este mult mai complexă decât pare la prima vedere.
Mănăstirea Frăsinei din Muereasca Vâlcea Athosul românesc Foto Daciana Stoica jpg
Când se citește Acatistul Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul și de ce este atât de puternic: minuni și har
Descoperă importanța unică a Sfântului Ioan Botezătorul în calendarul ortodox, când și de ce se citește Acatistul Nașterii sale, puterea rugăciunii și minunile care îi sunt atribuite.