„Unde este palatul?“

Publicat în Dilema Veche nr. 742 din 10-16 mai 2018
„Unde este palatul?“ jpeg

„Adineauri am fost primit cordial la Slatina, mîine sosire la București“, îi scria principele Carol tatălui său Karl Anton de Hohenzollern-Sigmaringen, pe 9 mai (după calendarul românesc de atunci) 1866.

Într-adevăr, în data de 10 mai 1866, Bucureștii îl întîmpinau pe noul suveran al Principatelor Române. În timp ce principele Carol primea cheia orașului și urările de bun venit din partea primarului, o ploaie torențială a început să răpăie – prima din ultimele trei luni. Poate un semn bun, după credința orientală a mulțimii de români care strigau de bucurie (cum remarcă biograful Paul Lindenberg); poate nu unul chiar de bun augur, după stratul de noroaie care avea să se formeze pe drumuri.

Într-o trăsură deschisă, trasă de cai ­albi, înconjurată de ofițeri călare și precedată de o unitate de cavalerie, principele Carol, alături de însoțitorii săi, printre care și Nicolae Golescu, membru al Locotenenței Domnești, și-a început deplasarea prin capitala noii sale țări.

Pe Podul Mogoșoaiei (astăzi Calea Victoriei), principele Carol a zărit o clădire în fața căreia se afla o gardă de onoare și a întrebat, curios, ce casă este acolo. Domnul Golescu a intervenit: „C’est le palais“ / „Este palatul“. Principele, cuprins de mirare, a crezut că nu a înțeles bine și a revenit asupra întrebării: „Où este le palais?“ / „Unde este palatul?“ Nicolae Golescu i-a dat același răspuns, arătîndu-i spre casa cu pricina. Era vorba de casa Golescu (devenită Palat Domnesc), o clădire simplă, cu un singur etaj, care deși era un reper al Bucureștilor în epocă, era departe de cum și-ar fi imaginat principele Carol că ar fi arătat palatul său (pentru mai multe detalii despre Palatul Regal merită să vedeți lucrarea semnată de istoricul de artă Gabriel Badea-Păun, De la Palatul Domnesc de pe Podul Mogoșoaiei la Palatul Regal de pe Calea Victoriei, apărută la editura Corint).

Nici principesa Elisabeta, care a devenit soția principelui Carol în 1869, nu a reacționat foarte diferit. Ba chiar aproape identic. După nuntă – povestește viitoarea regină a României –, cînd Carol a adus-o pe Elisabeta la vechea casă boierească Golescu, care urma să fie căminul familiei tocmai constituite, i-a spus: „Aici este castelul“. „Unde?“, a replicat principesa, pentru a primi imediat un răspuns și un zîmbet de la principele său: „Dar am și intrat în el!“

Realitatea vremurilor, evidentă, semnala faptul că erau multe de construit în noua țară, devenită Regatul României din 10 mai 1881. Sarcina căzuse pe mîini bune. Tot în ziua sosirii sale în România, la reședința domnească, principesa Elisabeta a găsit pe biroul principelui Carol prima schiță de proiect care viza construirea podului peste Dunăre. Proiectul s-a transformat, după cum știm, într-una dintre construcțiile esențiale în modernizarea României.

Ca și dinastia instaurată de Regele ­Carol I.

index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Despre vorbitul în public
O cauză frecventă a derapajului oratoric este confuzia, mai mult sau mai puţin conştientă, a genurilor.
Frica lui Putin jpeg
Oglinda
El privi în oglindă și, firește, se văzu pe sine însuși.
index jpeg 5 webp
Republica Turcia de o sută de ani
În rîndul turcilor s-a conturat o nouă filozofie, chiar ideologie: kemalismul. Mustafa Kemal Atatürk a schimbat mentalități.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Cu bule“ jpeg
Fotbal și futbol
Să fi fost mai curînd (cum s-a mai presupus) o manifestare de pudibonderie comparabilă cu cele produse de alte obsesii românești mai vechi și mai noi, precum teama de cacofonii?
HCorches prel jpg
Este multă tristețe în sufletul lor
Și totuși, cînd intră la ore, încearcă să aibă zîmbet pe buze. Și totuși, cînd ies de la ore, adesea au zîmbet pe buze.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
O lume a reluărilor nedorite
Inteligența Artificială e, în cele din urmă, un instrument, care poate fi folosit în scopuri bune
Comunismul se aplică din nou jpeg
Crimă și pedeapsă
După eliberare, Bogdan Stașinski a fost preluat probabil de serviciile secrete occidentale și nu se mai știe nimic clar despre el.
O mare invenție – contractul social jpeg
Ce fel de magistrați?
Rostul profund al întregului sistem judiciar constă în realizarea și menținerea armoniei sociale.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Discuția despre extremism
Nu, interzicerea unui partid nu e soluția. Pentru incidente specifice există Codul Penal. Pentru tot restul e vorba de bun-simț.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știu și ce pot economiștii (O întrebare pe care mi-am pus-o prin 2008 și la care încă aștept răspuns...)
Ne lăsăm sau nu ne lăsăm pe mîna „experţilor”? N-avem de ales. Ne lăsăm. Dar pe mîna căruia dintre ei?
Frica lui Putin jpeg
La ce e bună literatura
După ce, săptămîni, luni, ani, ai citit o sumedenie de cărţi și de autori, ba chiar o bibliotecă întreagă, încă nu ți s-a aprins becul?
index jpeg 5 webp
Bujorul, zeii greci și familia de’ Medici
Ce ar fi crezut doamna de’ Medici despre asta oare?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Limba lui Dalai Lama. Ce nu-i șade lui bine?
Te împărtășești, bine, nu, nu. Cînd am încercat să le explic grecilor cum e cu „paștile” la români, s-au… crucit!
„Cu bule“ jpeg
A fi paletă
E posibil ca de la asemenea metafore glumețe să se fi extins folosirea lui paletă, atît cu sensul mai general „prost”.
HCorches prel jpg
Premii sau condamnări la tristețe?
Pare că și-ar putea lua zborul în orice clipă, că s-ar putea înălța de la pămînt, așa firavă cum e și plină de emoție.
IMG 8779 jpeg
p 7 White Cube WC jpg
A lua în serios trauma colonialistă a Europei de Est
Cînd e vorba de a construi un asemenea domeniu anti-imperialist, Vestul european are multe de învățat de la Est.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Profesori de neuitat din liceu
Astăzi nu găsesc răspuns la întrebarea dacă, dintre mulții profesori pe care i-am tot avut, o fi fost vreunul mai bun decît el.
image png
Cum peticim ruptura stat-privat
Mai mult, creșterea salariilor în sectorul public din ultimii ani a creat o concurență neloială cu mediul economic.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Te poți desprinde de tehnologie? (2)
Ne putem despărți de tehnologie? Nu. Dar tehnologia ne poate despărți de oameni. Sau măcar încearcă.

Adevarul.ro

image
Profesor la Stanford: „Sunt 100% sigur că extratereștrii sunt pe Pământ de mult timp”. Când ne-ar putea contacta
Un profesor de la Universitatea Stanford susține că extratereștrii au fost pe planeta Pământ și sunt „încă aici”. El arată că experții lucrează la proiecte de inginerie inversă pe rămășitele unor OZN-uri care s-au prăbușit.
image
Noua modă la nunțile românești. Mirii renunță la o tradiție consacrată, tot mai greu de digerat
Sezonul nunţilor este în toi și viitorii miri trebuie să fie la curent cu tot ce e nou în materie de organizat evenimente. Tinerii vor să se modernizeze, fără să-și supere prea tare familiile care țin la tradiții.
image
Liniștea vieții la țară, spulberată de vecini cu apucături de oraș. „Dacă-ți ia foc casa, vecinii sting incendiul sau filmează cu telefonul?“
Comunitatea „Mutat la țară - viața fără ceas” l-a impresionat chiar și pe europarlamentarul Dacian Cioloș care vorbește despre „bucuria unei vieți simple și așezate”. Un membru al comunității povestește despre o situație care pare, aparent, incredibilă la sat.

HIstoria.ro

image
Crucificarea lui Hristos i-a apărut în vis lui Salvador Dalí
Dalí a precizat că a avut un vis în care i-a fost dezvăluită importanța înfățișării lui Hristos astfel.
image
„Dubletul seismic“ din mai 1990 - Ultimele cutremure majore care au afectat România în secolul XX
Pe 30 și 31 mai 1990, la doar câteva zile după primele alegeri libere (20 mai 1990), în România s-au produs alte două cutremure puternice. Fenomenul de la sfârșitul lunii mai a anului 1990 este cunoscut sub numele de „dublet seismic”.
image
De ce nu mai merg oamenii azi pe Lună? De ce în 1969 s-a putut și azi nu
În istoria omenirii, doar 24 de oameni au călătorit spre Lună, cu toţii fiind astronauţi în cadrul programului Apollo. Jumătate dintre ei au călcat pe suprafaţa singurului satelit natural al Pământului. Eugene Cernan şi Harrison Schmitt au fost ultimele persoane care au intrat în acest club select. Sunt mai bine de 40 de ani de când un pământean a păşit pe un alt corp ceresc decât Pământul. În ciuda proiectelor fantastice şi a progresului tehnologic înregistrat în ultimele patru decenii, oamenii