Unde dai și unde crapă: sclavi și ilegali

Publicat în Dilema Veche nr. 868 din 26 noiembrie - 2 decembrie 2020
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg

...dac─â accept─âm zicerea conform c─âreia ÔÇ×drumul spre iad e pavat (adesea) cu bune inten╚ŤiiÔÇŁ, s├«ntem nevoi╚Ťi s─â accept─âm ╚Öi reversul acesteia: la r─âstimpuri, ╚Öi drumul spre rai poate fi pavat cu rele inten╚Ťii. A╚Öa s-a ├«nt├«mplat, bun─âoar─â, ├«n timpul dezbaterilor de la Philadelphia, din sufocanta var─â a anului 1787, c├«nd, ├«n spatele u╚Öilor ├«nchise, o m├«n─â de oameni au finalizat, dup─â o serie de compromisuri, draftul a ceea ce avea s─â devin─â a doua Constitu╚Ťie a Statelor Unite. ╚śi, pentru c─â tot veni vorba despre a doua Constitu╚Ťie (scris─â ├«ntotdeauna cu majuscule, spre deosebire de prima), iar acest num─âr din Dilema veche va ap─ârea taman de Thanksgiving (Ziua Recuno╚Ötin╚Ťei), s─â ne reamintim c─â George Washington nu a fost primul pre╚Öedinte al Statelor Unite dec├«t conform celei de-a doua Constitu╚Ťii. Dac─â e s-o lu─âm ├«n considerare ╚Öi pe prima, Articolele Confedera╚Ťiei, Washington a fost al nou─âlea pre╚Öedinte, primii opt fiind ale╚Öi pentru un singur an. Primul om cu titlul de pre╚Öedinte al Statelor Unite a fost pe nedrept uitatul de-acum John Hanson. Tot el a ╚Öi declarat c─â Thanksgiving va fi s─ârb─âtorit pe tot teritoriul Statelor Unite ├«n ultima joi a lunii noiembrie. ╚śi-a╚Öa a r─âmas.

S─â revenim, ├«ns─â, la Philadelphia ╚Öi la rele inten╚Ťii cu neinten╚Ťionate consecin╚Ťe benefice. Sudi╚Ötii au fost cei care au insistat ca sclavii s─â fie num─âra╚Ťi c├«nd vine vorba de stabilirea num─ârului de delega╚Ťi trimi╚Öi de fiecare stat ├«n Camera Reprezentan╚Ťilor, ├«n ├«ncercarea de a-╚Öi spori reprezentarea ├«n Congres. Nordi╚Ötii s-au opus ╚Öi-n cele din urm─â s-a ajuns la ceea ce ast─âzi e numit ÔÇ×infamul compromisÔÇŁ prin care, la stabilirea popula╚Ťiei unui stat, sclavii urmau s─â se numere ca dou─â treimi dintr-o persoan─â. F─âr─â a avea, desigur, drept de vot. ╚śi tot st─âp├«nii de sclavi au insistat ca recens─âm├«ntul la fiecare zece ani s─â fie inclus ├«n Constitu╚Ťie. La vremea respectiv─â, calculul sudi╚Ötilor a fost c─â popula╚Ťia de culoare se ├«nmul╚Ťe╚Öte mult mai repede dec├«t cea alb─â, iar acest spor de popula╚Ťie va fi reflectat la fiecare recens─âm├«nt, ├«nt─ârind predominan╚Ťa st─âp├«nilor de sclavi ├«n Congres. Ba chiar ╚Öi la alegerea pre╚Öedintelui, c├«t─â vreme num─ârul de electori din fiecare stat e egal cu num─ârul senatorilor (doi pentru fiecare stat) ╚Öi cel al reprezentan╚Ťilor ├«n Camera inferioar─â (stabilit, cum ziceam, ├«n func╚Ťie de popula╚Ťie).

V-am spus: rele inten╚Ťii. Bune rezultate, ├«ns─â. Socoteala sudi╚Ötilor de la Philadelphia nu s-a potrivit cu cea din t├«rgul istoriei. Datorit─â industrializ─ârii accelerate, num─ârul imigran╚Ťilor ├«n Nord a crescut exploziv, ├«ntrec├«nd de departe cre╚Öterea demografic─â a statelor din Sud. Politic vorbind, Nordul a ├«nceput s─â domine Sudul, trec├«nd ÔÇ×tarife de import-exportÔÇŁ care s─â avantajeze net industriile din Nord, pe spinarea Sudului (ÔÇ×TarifulÔÇŁ din 1828). A fost prima oar─â c├«nd Sudul (Carolina de Sud) a amenin╚Ťat cu secesiunea. Mai mult, accept├«nd c─â sclavii s├«nt persoane (dou─â treimi dintr-una, dar, totu╚Öi, persoane), au acceptat ╚Öi c─â votul nu mai trebuie condi╚Ťionat de proprietate, ├«ntredeschiz├«nd astfel u╚Öa istoriei pentru votul universal, indiferent de averea de╚Ťinut─â.

Unde dai ╚Öi unde crap─â. Dai cu rele inten╚Ťii ╚Öi ob╚Ťii rezultate bune.

Reciproca e, ├«ns─â, valabil─â ╚Öi ea. Primul recens─âm├«nt din SUA la nivel na╚Ťional a avut loc ├«n 1790 ╚Öi de-atunci s-a f─âcut, f─âr─â abatere, la fiecare zece ani. Dar, ├«n 2020, a fost precedat de disputa aprins─â dac─â chestionarul s─â includ─â sau nu o ├«ntrebare referitoare la cet─â╚Ťenie. Administra╚Ťia Trump a insistat pentru, democra╚Ťii, sus╚Ťin─âtori ai drepturilor ÔÇ×ilegalilorÔÇŁ, s-au opus, de team─â c─â o asemenea ├«ntrebare i-ar speria pe mul╚Ťi, f─âc├«ndu-i s─â refuze a mai r─âspunde la recens─âm├«nt. Dup─â c├«teva b─ât─âlii juridice (nu toate ├«ncheiate), administra╚Ťia Trump a p─ârut s─â cedeze. Oricum, chestionarele au ap─ârut f─âr─â nici o ├«ntrebare referitoare la cet─â╚Ťenie. (├Än schimb, pentru prima oar─â, au inclus posibilitatea de a-╚Ťi declara ╚Öi descenden╚Ťa dincolo de ÔÇ×caucasianÔÇŁ ÔÇô rom├ón-american, bun─âoar─â. Dac─â suficient de mul╚Ťi rom├óni au profitat de oportunitate, rom├ónii-americani ar putea dob├«ndi statutul de minoritate recunoscut─â oficial, precum italo-americanii sau irlandezii-americani. Ba╚Öca, am afla ╚Öi noi c├«╚Ťi s├«ntem, de fapt, pe aici.) Sus╚Ťin─âtorii drepturilor ilegalilor au jubilat, adversarii lor s-au ├«nfuriat. Asta nu face dec├«t s─â confirme zicala ÔÇ×cine nu-╚Öi cunoa╚Öte istoria e condamnat s-o repeteÔÇŁ.

S─â ne ├«ntoarcem la Philadelphia ╚Öi la st─âp├«nii de sclavi. Ce voiau? S─â se numere sclavii f─âr─â drept de vot c├«nd vine vorba de stabilirea num─ârului de reprezentan╚Ťi trimi╚Öi ├«n Congres. Cum se va stabili num─ârul de reprezentan╚Ťi trimi╚Öi acum de fiecare stat pentru urm─âtorii zece ani? Num─âr├«ndu-i ╚Öi pe ilegalii f─âr─â drept de vot! St─âp├«nii de sclavi au visat doar c─â cei lipsi╚Ťi de dreptul de vot s─â fie num─âra╚Ťi 100%. Dup─â ├«ndelungate tocmeli, au ob╚Ťinut 75%. Acum, ilegalii se num─âr─â 100%. E bine? E r─âu? Depinde cum define╚Öti ÔÇ×bineleÔÇŁ ╚Öi pentru cine.

Un lucru, ├«ns─â, e sigur. Cererile de acum ale ap─âr─âtorilor drepturilor imigran╚Ťilor invoc├«nd drepturile omului s├«nt identice cu cele ale fo╚Ötilor st─âp├«ni de sclavi. S-ar putea contraargumenta (cum s-a ╚Öi f─âcut) c─â, fie ╚Öi lipsi╚Ťi de dreptul de vot, ÔÇ×ilegaliiÔÇŁ ├«╚Öi vor vedea interesele mai bine reprezentate ├«n Congres. Vor fi, cu alte cuvinte, reprezenta╚Ťi ÔÇ×virtualÔÇŁ. Dar p├«rdalnica asta de istorie ├«nc─âp─â╚Ť├«nat─â vine din nou s─â ne reaminteasc─â un episod ╚Öi mai vechi din istoria Americii ÔÇô cel al R─âzboiului de Independen╚Ť─â. Atunci, loiali╚Ötii sus╚Ťineau c─â to╚Ťi coloni╚Ötii s├«nt ÔÇ×virtualÔÇŁ reprezenta╚Ťi ├«n Parlamentul britanic, iar patrio╚Ťii cereau ÔÇ×reprezentare real─âÔÇŁ ╚Öi strigau ÔÇ×No taxation without representation!ÔÇŁ (ÔÇ×Nici o taxare f─âr─â reprezentare!ÔÇŁ). Cum s-a ├«ncheiat disputa, se ╚Ötie. S-o recunoa╚Ötem: e o istorie nu doar ├«nc─âp─â╚Ť├«nat─â, ci ╚Öi una cu un umor britanic (sic!).

Cine c├«╚Ötig─â ╚Öi cine pierde? La ora asta se fac multe specula╚Ťii de c─âtre ambele tabere. S─â nu apel─âm, ├«ns─â, la exper╚Ťii ├«n calcule electorale. S─â apel─âm la bunul-sim╚Ť. Statele cu mai mul╚Ťi ilegali vor avea, pentru urm─âtorii zece ani, mai mul╚Ťi reprezentan╚Ťi ├«n Congres. Ace╚Öti reprezentan╚Ťi vor fi ale╚Öi. De c─âtre cine? P─âi, de c─âtre cei cu drept de vot. Cu cine tind s─â voteze cei cu drept de vot din statele cu mul╚Ťi imigran╚Ťi ilegali, precum Texas? Cu cei care s├«nt pentru legalizarea imigra╚Ťiei ilegale sau cu cei care s├«nt ├«mpotriv─â, speria╚Ťi fiind de num─ârul mare de ilegali? S─â ne sc─ârpin─âm ├«n cre╚Ötet ╚Öi s─â ne g├«ndim.

Unde dai și unde crapă.

Alin Fumurescu este associate professor la Departamentul de ╚śtiin╚Ťe Politice al Universit─â╚Ťii din Houston, autor al c─âr╚Ťii Compromisul. O istorie politic─â ╚Öi filozofic─â (Humanitas, 2019).

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.