Un plan în zece puncte pentru un răspuns european în domeniul politicii privind refugiaţii

Sigmar GABRIEL şi Frank-Walter STEINMEIER
Publicat în Dilema Veche nr. 603 din 3-9 septembrie 2015
Un plan în zece puncte pentru un răspuns european în domeniul politicii privind refugiaţii jpeg

Europa se află în faţa unei situaţii cu care se vor confrunta generaţii de acum încolo: niciodată pînă acum nu s-au refugiat atîţia oameni în faţa persecutărilor politice şi a războiului. Mulţi dintre aceştia caută protecţie la noi, în Europa. Trebuie să ne aşteptăm că această stare ar putea continua cîţiva ani de acum încolo, avînd în vedere crizele din vecinătatea noastră. Noi, europenii, sîntem datori faţă de noi şi de întreaga lume să facem faţă situaţiei extraordinare în care se află aceşti oameni în căutare de ajutor. 

Un lucru este cert: reacţia de pînă acum nu corespunde aşteptărilor pe care Europa trebuie să le aibă de la ea însăşi. Europa nu trebuie să mai ezite, Uniunea Europeană trebuie să acţioneze acum. De aceea trebuie să adoptăm o politică europeană privind azilul, refugiaţii şi migraţia, bazată pe principiul solidarităţii şi al valorilor noastre comune ale umanităţii. Zece puncte sînt prioritare în această privinţă:

trebuie să existe peste tot în Uniunea Europeană condiţii decente privind primirea refugiaţilor. În acest sens, avem nevoie de standarde stabilite la nivelul întregii UE şi care să fie respectate de către fiecare stat membru UE. 

, un cod de norme privind azilul va trebui să le garanteze refugiaţilor care necesită protecţie un statut de azilant valabil în întreaga Uniune Europeană. Privind în perspectivă, pentru aceasta avem nevoie de o nouă integrare, mai ambiţioasă, a politicii europene în domeniul azilului. 

avem nevoie de o distribuire echitabilă a refugiaţilor în Europa. În ţara noastră, cetăţenii se angajează mai mult ca niciodată la primirea şi integrarea refugiaţilor în societatea noastră. Această solidaritate va rezista pe termen lung numai dacă toţi vor observa că în Europa lucrurile se petrec în mod echitabil. O astfel de situaţie, în care doar puţine state membre poartă întreaga responsabilitate, este la fel de puţin viabilă ca şi un sistem care distribuie problemele în mod unilateral acelor ţări care, întîmplător, se află la frontiera externă a UE. De aceea trebuie să reformăm sistemul Dublin existent. Avem nevoie de criterii obligatorii, obiectiv transparente în ceea ce priveşte cotele de acceptare aferente tuturor statelor membre, corespunzătoare capacităţii lor. 

Europa are nevoie de un management comun, european al frontierelor. Nu poate fi vorba, însă, doar despre securizarea frontierelor. Avem nevoie, înainte de toate, şi de mai multă responsabilitate europeană la înregistrarea şi asistenţa acordată refugiaţilor sosiţi. 

trebuie să sprijinim urgent acele state ale Uniunii Europene care sînt foarte solicitate în prezent. Germania a fost singurul stat UE care a pus la dispoziţie ajutor de urgenţă în vederea îmbunătăţirii situaţiei refugiaţilor aflaţi pe insulele greceşti. UE şi statele membre trebuie să acţioneze mai eficient în această privinţă şi să pună rapid la dispoziţia statelor de primire iniţială sprijin practic şi financiar. În Germania trebuie să urmărim ca, în special, autorităţile locale să poată gestiona aceste situaţii ample. În acest sens, va trebui să le acordăm, în mod permanent şi sistematic, sprijin financiar. 

nu trebuie să privim pasiv cum oamenii îşi riscă viaţa pentru a ajunge la noi. Mediterana nu trebuie să devină o groapă comună pentru refugiaţi aflaţi în pragul disperării. Este în joc patrimoniul umanitar al Europei, ba chiar conceptul nostru european al umanităţii. De aceea, printr-un efort comun, am desfăşurat în primăvara acestui an o operaţiune de salvare pe mare. Acest efort va trebui permanentizat în cadrul Europei, iar Uniunea Europeană dotată cu capacităţile corespunzătoare. 

Nu putem ajuta pe termen lung refugiaţii care au nevoie de protecţie decît dacă cei care nu au dreptul la azil se reîntorc în statele de origine. În acest sens şi în al şaptelea rînd, trebuie ca tematica readmisiei să devină o preocupare principală în relaţiile noastre cu statele de origine şi să fim dispuşi să condiţionăm sprijinul tehnic şi financiar acordat acestor state de o cooperare constructivă. În acest sens, ar putea fi extinse stimulente existente precum simplificarea regimului de acordare a vizelor. 

, trebuie să convenim la nivelul UE care dintre statele de origine pot fi considerate sigure. Toate statele Balcanilor de Vest urmăresc aderarea la UE. În mod justificat, le oferim perspectiva aderării la această comunitate, însă aceasta înseamnă şi că nu le putem considera concomitent state care persecută. În perspectivă, un stat care îndeplineşte criteriile unui candidat la aderarea la Uniunea Europeană ar trebui să fie considerat în cadrul Uniunii ca un stat de origine sigur.

Germania are nevoie de o lege a imigraţiei. Avem nevoie de o politică inteligentă şi bine gestionată a imigraţiei, care să permită şederi legale în scopul angajării în muncă. Trebuie să degrevăm, astfel, sistemul de acordare a azilului. 

Î n vederea unei politici europene complete privind azilul, refugiaţii şi migraţia este nevoie, în al zecelea rînd, de noi iniţiative politice în ţările Orientului Mijlociu şi ale Africii pentru combaterea cauzelor refugierii. Stabilizarea statelor aflate în curs de destructurare, restrîngerea violenţei şi a războaielor civile trebuie să meargă în paralel cu eforturile concentrate pentru dezvoltarea economică şi crearea unor perspective economice şi sociale reale în ţările de origine, cu precădere pentru tineret. Toate eforturile comunităţii internaţionale, în special ale Uniunii Europene şi ale Naţiunilor Unite, trebuie să fie îndreptate în această direcţie. 

Toate acestea denotă un fapt: cadrul politic de acţiune nu mai este de mult unul naţional în ceea ce priveşte mai ales politica privind refugiaţii şi migraţia. Numai împreună, numai în plan european putem identifica soluţii viabile. De aceea, politica privind refugiaţii şi migraţia este astăzi cel mai important domeniu al politicii, domeniu în care trebuie să ducem înainte, cu avînt şi convingere, proiectul integrării europene. 

Germania este pregătită să continue cu întregul său angajament promovarea proiectului comun al unei politici solidare privind refugiaţii. 

Foto: AA Photothek Thomas Köhler, wikimedia commons

Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.
O mare invenție – contractul social jpeg
Sub zodia Balanței
Nu de puține ori, dezacordul dintre CSM și Ministerul de Justiție în legătură cu diferite proiecte legislative a determinat fie blocarea acestora, fie tensiuni mari care au tulburat aplicarea în practică a reglementărilor adoptate de Parlament.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Absenți din istorie
Dezbaterile pe subiectele mari pot fi neplăcute, dar de ele depinde sănătatea unei națiuni. Deocamdată am ales să fim absenți din istorie.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Melancolic, despre democrație
Admit că am fost provocat și de cîteva opinii autohtone, grăbite, simplificator, să constate imaginea „vetustă” a monarhiei în general. Nu pot decît să le doresc „democrație” plăcută...
Frica lui Putin jpeg
Monarhul constituțional (La moartea reginei Elisabeta a II-a)
Și atunci, să spunem că el/ea, monarhul constituțional, este simbolul părții noastre absente, a ceea ce noi nu sîntem, dar poate dorim inconștient să fim, a ceea ce credem că am fost și nu mai putem fi.
AFumurescu prel jpg
Trupurile Reginei; și nu numai
Dacă nu putem fi regi pe dinafară, să încercăm măcar să fim aristocrați pe dinlăuntru. Keep calm and carry on.
Mikhail Gorbachev visits U S  Capitol 1992 LCCN2017646196 jpg
La un (singur) pahar cu Mihail Gorbaciov
În orice caz, campania inițiată sub conducerea lui Mihail Gorbaciov a avut și rezultate pozitive, oglindite în scăderea consumului de alcool și în creșterea speranței de viață și a ratei natalității.
Iconofobie jpeg
Un personaj familiar
Făcînd bine ingratului, el își (auto)creează un sfidător ascendent moral față de acesta („îți sînt superior, pentru că am puterea de a te ridica, de a te sprijini, lucruri complet inaccesibile ție”).
„Cu bule“ jpeg
„Jupîneasă servită”, „bucătăreasă perfectă”, „funcționar cinstit”
Anunțurile de acum un secol erau mult mai generoase în enumerarea calităților necesare îndeplinirii oricărei meserii, majoritatea privind sîrguința, curățenia și seriozitatea: harnic, vrednic, destoinic, muncitor, curat, liniștit, serios, nevicios, fără vicii.
HCorches prel jpg
În nici un caz zei
Sigur, pentru asta este necesar să traversăm noi înșine acest proces și să ne dăm seama cît avem de lucrat cu noi înșine, cît mai avem de cunoscut despre noi înșine, cît de vulnerabili sîntem, în nici un caz zei.
p 7 WC jpg
Este războiul nuclear inevitabil?
Războiul din Ucraina ne-a reamintit că nu putem evita incertitudinea și riscul. Scopul de a reduce (nu de a suprima), cu timpul, rolul armelor nucleare rămîne la fel de important ca întotdeauna.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul și violența sînt nedespărțite?
Machiajul fotbalului s-a prelins în dîre groase. Bubele sînt tot acolo, bine-mersi. Schimbarea se amînă sine die în patria lui Nihil sine Deo.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Șosele
Din Norvegia, în schimb, mi-aduc aminte banda de asfalt șerpuitoare prin penumbra unor păduri de brad fără sfîrșit, pe care autocarul o parcurgea într-o liniște și cu o constanță sedative, spre un nord crepuscular, aflat parcă dincolo de limita conștienței noastre.

Adevarul.ro

Proiect terminal Aeroport Timişoara
Baza aeriană Boboc, conectată la Autostrada Moldovei printr-un nod rutier. Va avea și un terminal civil
Perspectiva construirii unui terminal civil la baza aeriană Boboc, din județul Buzău, prinde contur. Urmează proiectarea unui nod rutier între autostrada A7 și aerodromul militar.
Vladimir Soloviov FOTO Profimedia
Propagandistul Kremlinului propune împușcarea ofițerilor de recrutare VIDEO
Vladimir Soloviov, unul dintre cei mai mari susținători ai liderului de la Kremlin din presa rusă de stat, a propus în cadrul emisiunii prezentate de el împușcarea ofițerilor de recrutare.
punctul de control Verkhnii Lars, de la granița cu Georgia foto twitter @zonov_sl
Birou de înrolare lângă punctul de control de la granița cu Georgia
Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Osetia de Nord a raportat că, din cauza cozilor lungi, a permis trecerea de pietoni către punctul de control Verkhnii Lars, de la granița cu Georgia. De asemenea, un birou mobil de înregistrare și înrolare militară va fi desfășurat acolo.

HIstoria.ro

image
Cine a fost „Îngerul de la Ploiești”?
O prinţesă furată de propriul tată și dusă la orfelinat, regăsită la 13 ani de familia din partea mamei, una dintre cele mai bogate din România – bunicul era supranumit „Nababul“.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.