Un Frankenstein bîntuie prin oraș

Publicat în Dilema Veche nr. 815 din 3-9 octombrie 2019
Via╚Ťa nu ├«ncape nicidecum ├«n grile jpeg

E celebr─â confuzia care s-a propagat de-a lungul timpului ├«ntre monstrul creat de Victor Frankenstein ╚Öi creatorul s─âu. Omul de ╚Ötiin╚Ť─â creeaz─â fiin╚Ťa, dintr-o dorin╚Ť─â pozitiv─â, apoi creatura se dovede╚Öte a fi un monstru, care cu timpul se identific─â ├«n mentalul colectiv cu ├«ns─â╚Öi creatorul s─âu. Fragmente asamblate cu un scop pozitiv, care apoi cap─ât─â via╚Ť─â independent─â, se dovedesc a fi nocive ╚Öi se identific─â, treptat, cu ├«nsu╚Öi cel ce le-a asamblat.

Am scris de mai multe ori despre un neajuns grav al actualului moment din procesul restructur─ârii curriculumului na╚Ťional, proces ├«nceput ├«n urm─â cu trei ani, prin programe ╚Öcolare noi, printr-o viziune nou─â ╚Öi cu manuale ╚Öcolare noi. Dou─â mari probleme au ajuns s─â se transforme pas cu pas ├«n ni╚Öte mon╚Ötri frankensteinieni care amenin╚Ť─â s─â infecteze cancerigen viziunea nou─â a programei ╚Öcolare, dac─â m─â refer la limba ╚Öi literatura rom├ón─â.

Mai ├«nt├«i, absen╚Ťa unor cursuri de formare profesioniste, ├«n cadrul c─ârora profesorii s─â ├«n╚Ťeleag─â ce ├«nseamn─â aceast─â nou─â viziune, centrat─â pe dezvoltarea personal─â, dar ╚Öi s─â asimileze reperele conceptuale noi, mai ales cele care ╚Ťin de actul comunic─ârii ╚Öi cele care ╚Ťin de noua gramatic─â. Pe scurt, despre noua viziune, a╚Ö spune c─â favorizeaz─â, din perspectiva literaturii, lectura de identificare ╚Öi de comprehensiune, nu at├«t pe cea analitic─â, fapt evident ╚Öi din dispari╚Ťia speciilor ╚Öi genurilor literare ca schele ale demersului de receptare a textelor. Accentul cade pe tipuri de texte ╚Öi pe raportul literar/nonliterar. ├Än privin╚Ťa nout─â╚Ťilor gramaticale, s─â spun doar, a╚Öa, o chestie general─â, u╚Öor de ├«n╚Ťeles, c─â exist─â o alt─â clasificare a func╚Ťiilor sintactice, c─â fostele complemente au acum alt─â organizare, ├«n cazul acuzativ exist─â complementul direct ╚Öi complementul prepozi╚Ťional (├«nainte numit complement indirect), respectiv circumstan╚Ťiale (nu complemente circumstan╚Ťiale, cum erau ├«n fosta paradigm─â gramatical─â), iar complementul indirect se g─âse╚Öte, conform noii paradigme, doar ├«n cazul dativ. Ei bine, multe auxiliare didactice folosesc vechile clasific─âri, eu ├«nsumi, ├«n acest an ╚Öcolar, av├«nd o elev─â de clasa a VII-a transferat─â din alt─â ╚Öcoal─â, am constatat c─â ├«nv─â╚Ťase acolo dup─â vechea paradigm─â.

Apoi, a doua problem─â, a╚Ö spune chiar mai grav─â ╚Öi mai spinoas─â, o constituie absen╚Ťa p├«n─â ├«n acest moment a unor repere clare despre cum va ar─âta evaluarea de la sf├«r╚Öitul clasei a VIII-a pentru elevii care ├«nva╚Ť─â conform acestei noi programe ╚Öcolare ╚Öi care acum se afl─â deja ├«n clasa a VII-a. Neexist├«nd aceste repere, au ├«nceput s─â se nasc─â al╚Ťi mon╚Ötri╚Öori, sub presiunea p─ârin╚Ťilor ╚Öi a media ╚Öi cu sprijinul diverselor platforme educa╚Ťionale mai mult sau mai pu╚Ťin profesioniste, care propun deja formule de evaluare. Abia a ├«nceput anul ╚Öcolar, ╚Öi ├«n unele ╚Öcoli se vorbe╚Öte despre simul─âri la clasa a VII-a date intern (repet, f─âr─â s─â existe ├«nc─â nici un model oficial conform noii programe ╚Öcolare), despre faptul c─â structura subiectului va r─âm├«ne ca p├«n─â acum (idee colportat─â ╚Öi semioficial, fapt care ar fi total perdant, ├«n raport cu viziunea programei), iar profesorii au ├«nceput s─â se agite ├«n ├«ncercarea de a-i preg─âti pe elevi dup─â vechi ╚Öabloane. Ce rezult─â de aici? Mai ├«nt├«i, dep─â╚Öiri ╚Öi mutil─âri ale programei ╚Öcolare. Spre exemplu, de╚Öi ├«n clasa a VII-a nu exist─â ├«nc─â pentru redactare conceptul de argumentare, fiind rezervat clasei a VIII-a, unii profesori au ├«nceput s─â le dea elevilor scheme de argumentare. Scheme prin care s├«nt reproduse de fapt vechile practici, utilizate pe vechea program─â ╚Öcolar─â, elevii ├«nv─â╚Ť├«nd ni╚Öte ╚Öabloane ├«n care toarn─â apoi c├«teva elemente de con╚Ťinut ce ╚Ťin de viziunea structuralist─â a abord─ârii literaturii. Cu defini╚Ťie pus─â ├«n introducere, cu formul─âri elucubrante de tipul ÔÇ×caracterul profund narativ al textului reiese dinÔÇŽÔÇť ÔÇô ╚Öi ca o mali╚Ťiozitate asumat─â, m─â ├«ntreb cum e caracterul superficial narativ ÔÇô ╚Öi cu alte chestii de genul ÔÇ×se distinge cronotopulÔÇŽÔÇť. Fire╚Öte, programa nu vorbe╚Öte nic─âieri despre asocierea argument─ârii, nici m─âcar la clasa a -VIII-a, cu elemente de con╚Ťinut care ╚Ťin de analiza structural─â, tipuri de texte, genuri ╚Öi specii etc., dar profesorii for╚Ťeaz─â nota, neav├«nd reperele ╚Öi fiind obi╚Önui╚Ťi cu tiparul vechi, de╚Öi poate c─â argumentarea ├«n sine nu trebuie ├«n╚Ťeleas─â ├«n noua program─â dec├«t ca discurs ├«n sine, viz├«nd opinia despre unele idei pe care textul le con╚Ťine sau pur ╚Öi simplu despre aspecte care ╚Ťin de via╚Ť─â, de experien╚Ťa personal─â sau cultural─â, at├«ta c├«t─â exist─â la v├«rsta lor. Dintr-o schem─â cum este cea pe care am descris-o mai sus se pierde exact ceea ce e mai important ╚Öi ce ├«╚Öi propune noua viziune curricular─â s─â urm─âreasc─â: comprehensiunea textului, lectura de identificare, apoi reflec╚Ťia personal─â, subiectiv─â pe marginea lui ╚Öi interpretarea dintr-o perspectiv─â nu predominant structuralist─â, ci axat─â pe fondul de idei.

Vor fi fiind destui care consider─â c─â profesorii ar trebui s─â se descurce singuri, c─â o program─â ╚Öcolar─â nu e mare filozofie ╚Öi trebuie doar citit─â cu aten╚Ťie ╚Öi aplicat─â ca atare, dar eu v─â spun c─â nu e a╚Öa ╚Öi sumarele exemple pe care vi le-am dat s├«nt ilustrative. Nu e o vin─â a profesorilor neap─ârat, ci a sistemului, care a dorit ini╚Ťial s─â schimbe ├«n bine, propun├«nd o program─â nou─â, cu o viziune mai modern─â, dar care a generat Frankensteini prin absen╚Ťa unor form─âri coerente, articulate ╚Öi aplicate, nu ├«n termeni de generalit─â╚Ťi, ╚Öi mai e vina sistemului pentru c─â nu a reu╚Öit ├«nc─â s─â explice clar ╚Öi ├«n spiritul acestei programe ╚Öcolare cum va ar─âta evaluarea de la sf├«r╚Öitul clasei a VIII-a. Din p─âcate, din nou, cei afecta╚Ťi s├«nt elevii. 

Horia Corche╚Ö este scriitor ╚Öi profesor de limba ╚Öi literatura rom├ón─â.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Experimentul social al unui român care a vrut să afle ce cred românii când li se spune că viaţa în luxul paradisului din Bali costă mai puţin decât în Cluj
Patrik Bindea este specialist ├«n marketing ┼či de c├óteva luni a ├«nceput un experiment social. El a f─âcut o compara┼úie ÔÇ×cosmetizat─âÔÇŁ a costului vie┼úii ├«n paradisul din Bali, cu Bucure┼čti sau Cluj, iar concluziile acestul ÔÇ×clickbaitÔÇŁ elaborat au fost surprinz─âtoare: oamenii au ├«nghi┼úit ÔÇ×g─âlu┼čcaÔÇŁ ┼či au generat un trafic nebun post─ârii.
image
Un YouTuber care a vizitat un McDonald's-ul rebrănduit din Rusia a povestit cât de multe diferenţe sunt faţă de varianta americană
Un reporter rus de la un cunoscut canal de YouTube a mers la McDonald's-ul rebranduit din Moscova, care s-a deschis pe 12 iunie, ┼či a spus c─â mirosul ┼či m├óncarea sunt diferite.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.