Un festival şi o capitală – FILIT nr. 3

Publicat în Dilema Veche nr. 608 din 8-14 octombrie 2015
Un festival şi o capitală – FILIT nr  3 jpeg

● Ediţia de anul acesta a Festivalului Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi (FILIT) a stat destulă vreme sub semnul incertitudinii. Astă-vară, directorul Muzeului Naţional al Literaturii şi al FILIT, scriitorul Dan Lungu, a anunţat că suspendă festivalul din cauza ingerinţelor şi presiunilor politice. Într-adevăr, principalul finanţator (Consiliul Judeţean) şi Primăria erau în conflict, iar organizatorii festivalului au picat la mijloc. În cele din urmă s-a ajuns la un compromis şi aşa se face că, pînă la urmă, echipa a organizat o ediţie redusă, restrînsă. 

Dar asta nu înseamnă că s-a făcut rabat la calitate. Şi anul acesta au fost programate cîteva întîlniri remarcabile. Printre autorii care au evoluat vinerea trecută, în prima zi a festivalului, se numără Philip Ó Ceallaigh, Petre Barbu, Bogdan Ghiu şi Ioan Groşan. Sîmbătă, la Muzeul Literaturii Române a avut loc o dezbatere interesantă cu doi autori din Republica Moldova: Iulian Ciocan şi Vladimir Beşleagă. Tot sîmbătă, la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri“ din Iaşi, două evenimente mult aşteptate de public: o întîlnire cu scriitorul rus Evgheni Vodolazkin şi conferinţa „Eminescu şi Paradisul“ susţinută de Horia-Roman Patapievici. Iar duminică, printre altele, a fost programată o întîlnire cu traducătorii, o dezbatere cu tema „Traducerea ca exerciţiu de negociere a sensului“. La fel ca în anii precedenţi, am văzut săli (arhi)pline la aproape toate evenimentele. Nu cred să existe public literar mai motivat, mai entuziast ca la Iaşi. Şi nu, tinerii nu veneau la lecturi luaţi cu arcanul de profesorii lor şi obligaţi să stea smirnă în faţa scriitorilor. I-am văzut punînd întrebări provocatoare, cerînd autografe, făcîndu-şi poze cu autorii preferaţi. Ba chiar şi luînd notiţe, conştiincioşi, în timpul dezbaterilor. 

● Iaşi este unul dintre oraşele candidate la statutul de Capitală Culturală Europeană. Programul Iaşiului depăşeşte graniţele oraşului, ale judeţului, chiar ale ţării, extinzîndu-se la Chişinău şi la Cernăuţi în baza unui acord de colaborare în domeniul educaţiei, culturii şi administraţiei publice. Crearea unei regiuni de dezvoltare sau a unui parteneriat de cooperare interregională e un bun început. Pînă la urmă, acesta e sensul competiţiei pentru Capitala Culturală Europeană: să genereze o reflecţie despre potenţialul de dezvoltare al oraşului pornind de la cultură şi industriile creative. Iar dezvoltarea înseamnă cooperare. Numai că de la podul de flori la relaţii autentice şi durabile e cale lungă… Între Iaşi şi Chişinău sînt vreo două sute de kilometri – şi-un fluviu. Oricîte punţi s-ar face prin diplomaţia culturală, tot mai rămîne de construit infrastructura reală. Aflu, însă, că exact în urmă cu o săptămînă s-a creat, în sfîrşit, o linie de cale ferată directă între Iaşi şi Chişinău: trenurile nu mai trebuie să se oprească la graniţă ca să schimbe boghiurile pentru a se adapta tipurilor diferite de ecartament. E deja un progres important. Poate va conta în competiţia pentru Capitala Culturală Europeană.

Ceea ce va conta, însă, cu siguranţă e angajamentul pe termen lung. Căci, odată ce se va stabili lista scurtă a oraşelor candidate, procesul de jurizare pentru desemnarea cîştigătorului va urmări în primul rînd coerenţa programului propus şi continuitatea. Programul propus trebuie să depăşească ciclul electoral, el va trebui să fie asumat nu doar de către toţi actorii locali de acum, ci şi de cei care, poate, vor cîştiga următoarele alegeri. 

● Or, deocamdată, la Iaşi nu e clar nici măcar dacă Consiliul Judeţean şi Primăria au căzut de acord. În urmă cu un an am realizat tot aici, în

o anchetă la care au răspuns primarii principalelor oraşe candidate la statutul de capitală culturală. Primarul Iaşiului n-a pomenit nici o vorbă despre FILIT ca parte a programului Iaşi, insistînd apăsat pe Festivalul Educaţiei, organizat de Primărie. Deh, FILIT e al Consiliului Judeţean, mi-a explicat atunci un amic ieşean omisiunea. Tocmai asta e marea problemă: FILIT nu e nici al Primăriei, nici al Consiliului Judeţean, ci al publicului, al celor care îl urmăresc, al celor care contribuie, prin taxele lor, la organizare. 

Foto: A. Purice

O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.
Viktor Orbán (9298443437) jpg
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Orbán și românii
Indiferent însă de ceea ce îl mînă în luptă pe dl Orbán, nota sa de plată e mult întîrziată.
Frica lui Putin jpeg
Cenaclul „Flacăra” 2.0
Nu, Adrian Păunescu nu a fost un „colaboraţionist”. El a fost un coautor, poate printre cei mai importanţi, al cultului lui Ceauşescu.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
O spectaculoasă prăbușire mută – o întîmplare din deceniul Iohannis
Cu adevărat uimitoare sînt căderile care nu produc niciun zgomot.
Phone Booth with Tower Bridge (36387425206) jpg
Cabina de telefon
În Marea Britanie, tradiționalele cabine roșii de telefon au devenit mici galerii de artă.
Iconofobie jpeg
Detalii complicate
Putem sesiza incongruențe multiple între omul creator și – jucîndu-ne puțin cu noțiunile – creatorul trăitor.
„Cu bule“ jpeg
Teoria chibritului
„A face teoria chibritului” e una dintre expresiile colocviale și umoristice cunoscute de toată lumea, dar pe care dicționarele noastre nu le-au înregistrat.
HCorches prel jpg
Atunci ne vom transforma într-un algoritm matematic
Nu matematica, nu fizica, nu chimia sînt cele care dau unei națiuni identitate. Ci limba, literatura, istoria, artele.
p 7 WC jpg
Crizele de astăzi sînt altfel
Crizele nu mai sînt evenimente rare și izolate, care afectează un grup restrîns de persoane.
Un sport la Răsărit jpeg
Carevasăzică, Viktor Orbán ține cu Csikszereda?
Tipul e un fabulos afacerist care foloseşte orice mijloc, orice tertip pentru a-şi mări capitalul, financiar sau electoral.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Pensionarii de la terasă
Îmi vin în minte pensionarii străini, turiști prin România anilor ’70-’80, care ne uimeau prin mobilitatea, veselia și seninătatea lor.
O mare invenție – contractul social jpeg
Jus cogens
Cine are cîștig de cauză într-un conflict? Cel care e mai puternic sau cel care are dreptate?

HIstoria.ro

image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.
image
Şiretlicurile lui Vlad Țepeș: Începutul războiului cu otomanii
În 1460, câțiva dintre boierii nemulțumiți de Vlad Țepeș au sosit la Curtea lui Mahomed al II-lea și i-au prezentat situația din Valahia și probabil unele povești exagerate de-ale lor. Chemat imediat la Edirne/Adrianopol pentru a duce tributul și 500 de băieți, Vlad a trimis vorbă sultanului...
image
Dacia romană, o provincie puternic militarizată
Distribuţia armatei în interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, şi anume de a separa şi supraveghea neamuri „barbare” care erau potenţial periculoase, în special dacă se aliau între ele contra Romei, cum au fost în special sarmaţii iazigi.