ÔÇ×┼óurloaiele blendeiÔÇť

Publicat în Dilema Veche nr. 698 din 6-12 iulie 2017
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg

├Än culegerea clasic─â de basme rom├óne┼čti a lui Petre Ispirescu exist─â o sintagm─â neobi┼čnuit─â, care a r─âmas probabil ├«n amintirea multor cititori ca o emblem─â a expresivit─â┼úii limbajului popular ÔÇô f─âr─â s─â se asocieze ├«ns─â cu un sens precis. Formula este inclus─â ├«ntr-un titlu ÔÇô ÔÇ×Ciob─âna┼čul cel iste┼ú sau ┼úurloaiele blendeiÔÇť ÔÇô, ceea ce o face greu de trecut cu vederea. Evident, nu exist─â nici o leg─âtur─â de sens ├«ntre cele dou─â versiuni ale titlului, prezentate ├«n alternativ─â; s├«nt doar dou─â etichete, care se refer─â la elemente diferite ale pove┼čtii: prima, mai previzibil─â, la personajul principal, iar cea de a doua ÔÇô la o poant─â produs─â ├«n ├«ntrecerea tipic─â pentru episoadele de basm ├«n care este pus─â la ├«ncercare iste┼úimea personajelor. Prima parte a formulei nu ridic─â mari probleme de ├«n┼úelegere: ┼úurloi (cuv├«nt popular cu origine neelucidat─â complet, dar pentru care s-a propus derivarea din ┼úurl─â, variant─â a lui surl─â) are, pe l├«ng─â sensurile cu circula┼úie restr├«ns─â, regional─â (ÔÇ×tubÔÇť, ÔÇ×jgheabÔÇť, ÔÇ×┼úur┼úureÔÇť etc.), un ├«n┼úeles destul de r─âsp├«ndit: ÔÇ×fluierul piciorului; prin extensie, partea piciorului de la genunchi ├«n josÔÇť (DEX). De fapt, ├«n uzul colocvial de azi sensul s-a l─ârgit ┼či mai mult, cuv├«ntul fiind uneori folosit (poate ┼či cu inten┼úia de a ┼čoca prin pitorescul limbajului) chiar ca sinonim pentru picior, inclusiv ├«n expresii ┼či locu┼úiuni: ÔÇ×un obstacol greu de abordat pentru tinerii care de-abia se mai ┼úineau pe ┼úurloaieÔÇť (cancan.ro). Cuv├«ntul ÔÇô care circul─â ├«n prezent cam ├«n toate regiunile ÔÇô continu─â s─â fie folosit ca desemnare neutr─â, ├«n unele zone: de exemplu, o firm─â din nordul Moldovei are ├«n oferta sa de produse alimentare ÔÇ×┼úurloaie vit─âÔÇť (samcom.ro). ├Än general, ├«ns─â, ┼úurloi are conota┼úii depreciative, de preferin┼ú─â ├«n contexte ironice. E frecvent ├«n comentariile sportive ├«n registru informal, unde apare mai ales ├«n expresii referitoare la diferite forme de faultare: a da, a trage sau a arde la ┼úurloaie. Expresiile pot fi denotative, dar ┼či extinse prin metafor─â asupra unor forme mai pu┼úin directe de agresare, ├«n sport, ├«n politic─â sau ├«n via┼úa cotidian─â: ÔÇ×o cotonogeal─â la ┼úurloaieÔÇť (jurnalul.ro); ÔÇ×m─âcar s─â ├«┼či ard─â ┼čuturi ├«n ┼úurloaie p├«n─â s─â nu mai poat─â sta ├«n picioareÔÇť (hotnews.ro, comentarii, 24.06.2017); ÔÇ×nice c─â ne-o mai tragem la ┼úurloaie unu la altu ca pe vremuriÔÇť (gsp.ro, comentarii, 3.03.2008); ÔÇ×te ardeau la ┼úurloaie de nu te vedeai!ÔÇť (prosport.ro).

Mult mai complicat─â e situa┼úia cuv├«ntului bleand─â ÔÇô tot un termen regional sau popular, dar cu o circula┼úie mult mai redus─â, cu sensuri destul de diferite. DEX consemneaz─â dou─â cuvinte diferite, ambele cu etimologia necunoscut─â: unul cu sensurile ÔÇ×sperietoare de p─âs─âriÔÇť ┼či ÔÇ×epitet pentru o persoan─â f─âr─â energie, mol├«ie, bleag─âÔÇť, cel─âlalt ├«nsemn├«nd ÔÇ×lovitur─â, ├«mbr├«nceal─â, br├«nciÔÇť. Dic┼úionarul etimologic (DELR, Literele A-B, 2011) consider─â c─â primul este o ÔÇ×crea┼úie expresiv─âÔÇť. Dic┼úionarul academic (Dic┼úionarul limbii rom├óne, A-B, 1913) desp─âr┼úea chiar trei omonime bleand─â: unul cu sensul ÔÇ×pas─âre r─âpitoareÔÇť, cu atest─ârile cele mai vechi (din secolul al XVII-lea), altul ÔÇô tipic moldovenesc ÔÇô cu sensul ÔÇ×lovitur─âÔÇť (ilustrat de Amintirile lui Creang─â: ÔÇ×i-am tras ├«ntr-o zi o bleand─â, pentru c─â nu-mi da pace s─â prind mu┼čteÔÇť) ┼či al treilea muntenesc, cu o defini┼úie foarte interesant─â: ÔÇ×cuv├«nt f─âr─â ├«n┼úeles precis, de┼čtept├«nd imaginea unei ┬źmase moi ┼či lep┼čite┬╗ÔÇť (lep┼čit, adic─â turtit, pleo┼čtit). ├Än citatele din dic┼úionar se recunosc mai ales insulte: ÔÇ×Lovi-te-ar cataroiuÔÇÖ de bleand─â ce e┼čti!ÔÇť (traducerea revizuit─â de G. Gorjan din Halima, ap─ârut─â la ├«nceputul secolului al XIX-lea); ÔÇ×muntenii ├«s oameni stra┼čnici: lucr─â dumineca. Nou─â ne zic: moldovean cap d─â bou; bleand─âÔÇť (Convorbiri literare, 1911, nr. 1). Cuv├«ntul apare ┼či ├«ntr-o structur─â proverbial─â care ridiculizeaz─â prin antitez─â elanul repede abandonat: ÔÇ×S-a repezit ca un leu (ÔÇŽ) ┼či a c─âzut ca o bleand─âÔÇť (Ciulinul, 24.11.1885). Exist─â a┼čadar bleanda moldoveneasc─â ┼či bleanda munteneasc─â. Prima este evocat─â ┼či ├«n Discursurile politice ale lui Al. Marghiloman (volumul I, 1916), ├«ntr-o controvers─â asupra p─âlmuirii unui primar, act fa┼ú─â de care desemnarea prin moldovenism ar fi adus o ironic─â atenuare: ÔÇ×N-am zis c─â l-a p─âlmuit. Am zis o expresiune moldoveneasc─â: i-a dat o bleand─âÔÇť. Bleanda munteneasc─â e cea evocat─â ├«n basmul lui Ispirescu.

Care era, de fapt, contextul ├«n care ap─âreau ┼úurloaiele blendei ├«n basm? Cuv├«ntul bleand─â e folosit de tovar─â┼čii de drum r─âut─âcio┼či cu referire la p─âl─âria personajului principal, pe care tocmai au aruncat-o ├«n foc: ÔÇ×Hei, prietene, ┼úi-a c─âzut bleanda pe focÔÇť; termenul depreciativ denume┼čte pur ┼či simplu un obiect relativ pleo┼čtit. Conform tiparului narativ al ├«ntrecerii, ├«n care iste┼úimea e dovedit─â prin reac┼úie amplificat─â, personajul se r─âzbun─â nu doar arunc├«ndu-le celorlal┼úi armele ├«n foc, ci ┼či leg├«nd metaforic ┼či metonimic ac┼úiunea sa de cea anterioar─â: dac─â p─âl─âria lui e o bleand─â, fiarele ├«nro┼čite de foc de la armele lor arse s├«nt ┼úurloaiele blendei: ÔÇ×Ia scula┼úi, boieri, de vede┼úi ┼úurloaiele blendeiÔÇť. Nu e nevoie s─â ┼čtim exact ce e bleanda; dac─â ea exist─â, poate avea picioare, deci jocul lingvistic e acceptabil.

Cum am v─âzut, ┼úurloaiele s├«nt bine reprezentate ├«n registrul popular-colocvial de azi; ├«n schimb, bleanda a disp─ârut aproape cu totul, p─âstr├«ndu-se doar ├«n nume de familie provenite foarte probabil din porecle. Alte exemple s├«nt extrem de pu┼úine ┼či parafrazeaz─â de fapt expresii ┼či structuri proverbiale mai vechi: ÔÇ×S-a repezit ca un hultan ╚Öi a c─âzut ca o bleand─âÔÇť (racnetulmunteniei.ro). 

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din Bucure╚Öti. A publicat, ├«ntre altele, volumele Limbaj ╚Öi politic─â (Editura Universit─â╚Ťii Bucure╚Öti, 2007) ╚Öi 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colec╚Ťia ÔÇ×Via╚Ťa cuvintelorÔÇť, 2010).

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Cultura de Internet (o ├«nsemnare ÔÇô ├«nc─â ├«ndrept─â╚Ťit─â, cred ÔÇô din 2008)
At├«ta doar: c├«nd e┼čti ├«n faza de ├«nv─â┼úare, nu se cade s─â adop┼úi, ┼úan┼úo┼č, postura ├«nv─â┼ú─âtorului. Mai ai ├«nc─â de butonatÔÇŽ
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totu╚Öi, c─â determinismul geografic joac─â un anume rol ├«n judec─â╚Ťile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar c├«nd ├«ncerc─âm s─â vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie moral─â, adic─â libertatea.
AFumurescu prel jpg
Na╚Ťiuni (ne)ru╚Öinate
Practic, constat tot mai des c─â exist─â at├«t oameni, c├«t ╚Öi na╚Ťiuni ce par complet str─âine conceptului de ru╚Öine.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul ├«n care suveranismul ╚Öi izola╚Ťionismul s-au dus s─â moar─â. ├Äns─â, cel pu╚Ťin pentru o vreme, cele dou─â vor l─âsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, aceast─â func╚Ťionare eficient─â nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justi╚Ťie, s-a bucurat de dreptul la ap─ârare ╚Öi de o analiz─â independent─â ╚Öi impar╚Ťial─â a motivelor ╚Öi argumentelor prezentate.
640px Bathing at Talloires (Bagnade à Taillores) (The Swim) MET DP834430 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necru╚Ť─âtoare
Egoismul (aproape c─â ├«mi vine s─â-i spun egotism ╚Öi ├«n rom├ón─â) reprezint─â mult mai mult dec├«t ne transmit dic╚Ťionarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alieneaz─â sui generis, te ├«mboln─âve╚Öte de ÔÇ×tine ├«nsu╚ŤiÔÇŁ.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
De dulce
Echivalen╚Ťa par╚Ťial─â dintre dulce ╚Öi bun devine echivalen╚Ť─â total─â ├«n anumite construc╚Ťii, de exemplu ├«n sintagma fra╚Ťi dulci(sau buni), adic─â fra╚Ťi av├«nd ambii p─ârin╚Ťi ├«n comun, ├«n opozi╚Ťie cu fra╚Ťii vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce leg─âtur─â au toate astea cu rubrica de educa╚Ťie, cu statutul de prof, via╚Ťa mea? Exilarea lui Ovidiu ╚Öi atentatul asupra lui Rushdie s├«nt pledoarii pentru nevoia de a p─âstra ├«n ╚Öcoal─â literatura pe primul loc ÔÇô ╚Öi subliniez, pe primul ÔÇô ca importan╚Ť─â!
Un sport la R─âs─ârit jpeg
David Popovici e om?
Cu c├«t rezultatele s├«nt mai mari ┼či mai departe de imagina┼úia noastr─â apare umbra tri┼čatului. A┼ča ┼či cu David. Nu poate fi adev─ârat, sus┼úin nu pu┼úini. E ceva ├«n neregul─â. De unde a ap─ârut?
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Dup─â 30 de ani
Hai, noi s─â tr─âim, c─â se pare c─â vom fi ultima genera╚Ťie de oameni ├«n╚Ťelep╚Ťi de pe lumea asta. Dup─â noi vin sociopa╚Ťii ─âia care nu mai ╚Ötiu s─â vorbeasc─â ├«ntre ei. Nu ╚Ötiu dec├«t s─â stea cu ochii ├«n telefon. M─â ├«ngroze╚Öte treaba asta, z─âu.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana ╚Öi str─ânutul albanez ÔÇô despre c─âl─âtoria mea ├«n Albania (I) ÔÇô
Diminea╚Ťa ├«ncepe doar atunci c├«nd locuitorii ora╚Öului se ├«nt├«lnesc pe la terase ca s─â-╚Öi bea cafeaua, ├«nso╚Ťit─â mereu de un pahar de ap─â rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodat─â acas─â.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.

Adevarul.ro

image
Cu c├ót vor cre┼čte salariile bugetarilor. OUG cu major─âri ┼či sporuri a fost retras─â, un nou proiect a fost publicat de Ministerul Muncii
Ministerul Muncii a publicat, miercuri, ├«n dezbatere public─â un nou proiect de ordonan┼ú─â de urgen┼ú─â, care prevede majorarea salariilor tuturor bugetarilor, ├«ncep├ónd din luna august, cu un sfert din diferen┼úa dintre salariul prev─âzut pentru anul 2022 ├«n legea salariz─ârii bugetare ┼či cel din luna decembrie 2021.
image
Fetiţa luată de curenţi la Vama Veche, salvată de Salvamar. Plutea pe o saltea pneumatică, spre Bulgaria
Salvatorii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) al Judeţului Constanţa au fost solicitaţi pentru salvarea unui minor care plutea pe o saltea pneumatică pe mare.
image
Misterul decesului unui opozant al lui Putin, găsit mort în SUA. Soţia neagă varianta sinuciderii, susţinută de o jurnalistă rusă
Dan Rapoport (52 de ani),  un om de afaceri cu dublă cetăţenie letonă / americană, care a făcut o mulţime de bani în Rusia înainte de a deveni un critic al lui Vladimir Putin, a fost găsit mort în SUA.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.
image
Iuliu Maniu, ÔÇ×un om de extrem─â rigiditate moral─â, ├«n timp ce partidul s-a ar─âtat dispus la tranzac┼úiiÔÇť
Cea mai mare provocare politică internă PNŢ a primit-o nu de la muncitorii nemulţumiţi de scăderea salariilor și de șomaj sau de la opoziţia liberală, ci de la fostul principe Carol, îndepărtat de la tron prin actul din 4 ianuarie 1926.