Transform─ârile ┼čtampilei

Publicat în Dilema Veche nr. 816 din 10-16 octombrie 2019
Transform─ârile ┼čtampilei jpeg

O lege recent promulgat─â contribuie la procesul, ├«nceput de c├«┼úiva ani, de eliminare a obligativit─â┼úii de aplicare a ┼čtampilei pe diferite tipuri de acte. Cu o asemenea ocazie merit─â amintit─â istoria din ultimele dou─â secole a cuv├«ntului ┼čtampil─â: un exemplu de ÔÇ×abatereÔÇť devenit─â norm─â, cu o variant─â ini┼úial criticat─â, apoi impus─â ├«n uz ┼či acceptat─â de dic┼úionarele normative. Substantivul ┼čtampil─â e un ├«mprumut modern, atestat ├«n a doua jum─âtate a secolului al XIX-lea, ├«n forma stampil─â. Cuv├«ntul ap─ârea doar cu ini┼úiala s ├«n dic┼úionarele mai vechi, de exemplu ├«n dic┼úionarul rom├ón-francez al lui Fr├ęd├ęric Dam├ę, din 1893, p─âstr├«ndu-se la fel ┼či ├«n prima jum─âtate a secolului al XX-lea: forma stampil─â era singura ├«nregistrat─â ├«n dic┼úionarul lui Laz─âr ┼×─âineanu. ├Äntre timp ├«ncepuse s─â circule o variant─â cu ini┼úiala ┼č, pe care August Scriban o indica, ├«n dic┼úionarul s─âu din 1939, ca apar┼úin├«nd limbajului popular. ├Ändreptarul ┼či vocabularul ortografic al lui Sextil Pu┼čcariu ┼či T.A. Naum (disponibil acum pe platforma dexonline) recomanda, ├«n edi┼úia a III-a, din 1941, tot forma stampil─â. ├Än schimb, Dic┼úionarul ortoepic din 1956 includea ├«n lista sa de cuvinte doar forma ┼čtampil─â. ├Änlocuirea nu e ├«nt├«mpl─âtoare: se produsese o schimbare politic─â major─â, iar noua ideologie oficial─â prefera variantele populare, ├«n defavoarea celor ale limbii cultivate, men┼úinute ÔÇ×elitistÔÇť. Sus┼úin─âtorii vechii forme (justificate etimologic) nu au cedat u┼čor: c├«teva decenii mai t├«rziu, ├«n Dic┼úionar al gre┼čelilor de limb─â, din 1982, lingvistul Al. Graur ├«nc─â sus┼úinea, ├«mpotriva normei oficiale, c─â forma cuv├«ntului ar trebui s─â fie stampil─â, pentru c─â varianta ┼čtampil─â, ÔÇ×un fals germanism, de tipul lui ┼čtart sau ┼čpicherÔÇť, nu ar fi fost ÔÇ×nici pe departe generalizat─âÔÇť (p. 13).

Moderna stampil─â ├«nlocuia mai vechea pecete; cuv├«ntul are dou─â sensuri principale, desemn├«nd semnul l─âsat ca marc─â de autenticitate, aprobare etc., dar ┼či instrumentul folosit ├«n acest scop. Dic┼úionarele noastre indic─â drept prim─â surs─â a cuv├«ntului franceza (estampille), trimi┼ú├«nd ┼či la italian─â (stampiglia). Forma rom├óneasc─â e totu┼či mai u┼čor de explicat prin cea italian─â, care pare a fi fost sursa principal─â; de altfel, a existat la un moment dat ├«n rom├ón─â ┼či o variant─â stampilie. ├Än revista Transilvania din 1-15 octombrie 1887 se publicau procese-verbale ale Astrei, ├«n care, printre altele, se consemnau ├«nlocuiri lexicale ├«n statute, de tipul: ÔÇ×se substituie cuv├«ntul stampilia cu sigilulÔÇť. Dic┼úionarele franceze ┼či italiene indic─â, pentru estampille ┼či stampiglia, o origine spaniol─â (diminutivul estampilla, de la estampa), toate aceste forme, ca ┼či germanul Stempel ┼či englezescul Stamp, av├«nd de fapt leg─âtur─â cu actul de imprimare, prin r─âd─âcina de surs─â germanic─â stamp-. Ini┼úiala s este deci etimologic─â (├«n stampil─â, dar ┼či ├«n verbul a stampila), ├«n vreme ce ┼č poate fi explicat prin apropiere de cuvinte preluate din german─â (┼čtan┼ú─â, ┼čtec─âr etc.). Exist─â mai multe cazuri de cuvinte cu s ini┼úial ├«n grup consonantic (st, sp) care a devenit ┼č, dup─â modelul germanismelor; cel mai cunoscut este ┼čtat, cu pluralul ┼čtate (mai ales ├«n sintagma ┼čtate de func┼úii), foarte r─âsp├«ndit, dar neacceptat de normele limbii cultivate. Regional, circul─â ┼či cuv├«ntul ┼čtempel, ├«mprumutat din german─â, cu mai multe sensuri, printre care ┼či cel de ÔÇ×┼čtampil─âÔÇť.

Exemple din pres─â indic─â foarte clar modul ├«n care forma stampil─â, ini┼úial singura folosit─â, a fost treptat ├«nlocuit─â de ┼čtampil─â. S├«nt chiar unele ilustr─âri ale varia┼úiei care ├«ncepuse s─â-┼či fac─â loc: o reclam─â farmaceutic─â la ÔÇ×Amar indianÔÇť, publicat─â num─âr de num─âr ├«n Universul literar din 1893 ┼či 1894, con┼úinea, la c├«teva r├«nduri distan┼ú─â, cele dou─â forme concurente: ÔÇ×stampila ziarului UniversulÔÇť ┼či ÔÇ×┼čtampila ziaruluiÔÇť. Revista umoristic─â Furnica, mai deschis─â c─âtre limba vorbit─â, a adoptat repede forma popular─â: ÔÇ×┼čtampila liberal─â, ┼čtampila conservatoare, ┼čtampila averescan─âÔÇť (3 octombrie 1919), ÔÇ×┼čtampila po┼čteiÔÇť (6 septembrie 1923), ÔÇ×Urna ┼či ┼čtampila (fabul─â electoral─â)ÔÇť (16 decembrie 1928) etc. Textele culturale ┼či ┼čtiin┼úifice nu au renun┼úat ├«ns─â, p├«n─â t├«rziu, la stampil─â, form─â pe care o g─âsim ├«ntr-un articol de arheologie din Boabe de gr├óu, nr. 10-11, 1931: ÔÇ×stampil─â pe c─âr─âmid─âÔÇť.

Simbol pentru birocra┼úie (a umbla dup─â ┼čtampile), dar ┼či pentru vot (a pune ┼čtampila peÔÇŽ), ┼čtampila apare ├«ntr-o expresie colocvial─â a lipsei de relevan┼ú─â (ÔÇ×Ce-are coada vacii cu ┼čtampila prim─âriei?ÔÇť), la care a recurs acum c├«┼úiva ani un politician. Cuv├«ntul are sensuri figurate, ├«n registrul standard (ÔÇ×caracteristic─â, element specificÔÇť) ┼či ├«n cel argotic. Iorgu Iordan ├«nregistra, ├«n Limba rom├ón─â actual─â. O gramatic─â a ÔÇ×gre┼čelilorÔÇť (1943), sensul ÔÇ×tatuajÔÇť, care pare s─â fi disp─ârut; ├«n schimb, ar fi ├«n uzul (restr├«ns) familiar-argotic sensurile ÔÇ×lovitur─âÔÇť (ÔÇ×Fii atent s─â nu ┼úi aplic o ┼čtampil─â la cercevele cu barosulÔÇť, G. Arion, Atac ├«n bibliotec─â, 1983) ┼či ÔÇ×s─ârutÔÇť (Croitoru Bob├órniche, Dic┼úionar de argou al limbii rom├óne, 1996). 

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din Bucure╚Öti. A publicat, ├«ntre altele, volumele Limbaj ╚Öi politic─â (Editura Universit─â╚Ťii Bucure╚Öti, 2007) ╚Öi 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colec╚Ťia ÔÇ×Via╚Ťa cuvintelorÔÇť, 2010).

Foto: ștampila satului Dolheștii Mari în 1892, wikimedia commons

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Made in Taiwan
Felul ├«n care Statele Unite se raporteaz─â la Taiwan e adesea descris ca fiind ÔÇ×ambiguitate strategic─âÔÇŁ.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Viktor, prietenul lui Vladimir
Vehemen╚Ťa cu care Viktor Orb├ín respinge ultimul set de sanc╚Ťiuni ├«mpotriva Rusiei precum ╚Öi alte m─âsuri de sprijin pentru Ucraina arat─â distan╚Ťa care se casc─â ├«ntre Ungaria ╚Öi Europa.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Inclasabila, impracticabila Rusie
Rusofobia convie╚Ťuie╚Öte constant cu rusofilia, admira╚Ťia cu panica, tentativa colabor─ârii cordiale cu derapajul credul, contraproductiv.
Frica lui Putin jpeg
Eroul pe care ni l-am dori
Relativa mizerie moral─â a lumii europene se oglinde╚Öte ╚Öi ├«n insuficien╚Ťa modelelor pe care ea le-a ales.
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Cîntecul de sirenă al morcovului
Dac─â izb├«nda Ucrainei ├«n fa╚Ťa Rusiei mi-ar umple inima de bucurie, succesul de la Eurovision mi-a umplut-o de o triste╚Ťe melancolic─â.
The Lady and the Unicorn Sight det4 jpg
Unicorni
Existen╚Ťa ÔÇ×m─âgarului cu un singur corn ├«n frunteÔÇŁ a fost confirmat─â ╚Öi de Aristotel.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Vlad Constantinesco ╚Öi St├ęphane Pierr├ę-Caps: o pledoarie pentru libertate
Ofer─â o imagine complex─â ╚Öi coerent─â a raporturilor dintre Constitu╚Ťie, stat, societate ╚Öi individ.
Iconofobie jpeg
Bifurca╚Ťiile g├«ndirii etice
Din p─âcate, ÔÇ×a╚ÖezareaÔÇť (etic─â) pe toate nivelurile de g├«ndire r─âm├«ne inaccesibil─â multora dintre noi.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Noroc chior
Dic╚Ťionarele noastre mai ├«nregistreaz─â ├«ns─â c├«teva caracteriz─âri similare, norocul put├«nd fi apreciat superlativ ca ÔÇ×orbÔÇŁ, ÔÇ×porcescÔÇŁ, ÔÇ×cu carulÔÇŁ.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Activit─â╚Ťi de week-end
├Än via╚Ť─â trebuie s─â ╚Ötii trei lucruri: ce vrei ÔÇô adic─â s─â ai un scop, ├«n ce crezi ÔÇô adic─â s─â respec╚Ťi ni╚Öte valori ╚Öi ce trebuie s─â faci ÔÇô adic─â ce ac╚Ťiuni ├«ntreprinzi.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Wimbledon versus ATP & WTA?
WTA ┼či ATP au spus c─â a interzice sportivi (chestie care nu implic─â ┼ú─ârile lor, deja puse pe tu┼č─â de toat─â lumea) ├«ncalc─â principiul nediscrimin─ârii pe baz─â de na┼úionalitate.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Efectele pandemiei?
Acum, că pare să fi trecut, unii cercetează în ce măsură pandemia de COVID-19 a afectat serviciile publice dintr-o serie de domenii și din diverse regiuni.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dac─â e oferit─â unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
F─âr─â solemnit─â╚Ťi (memorialistic─â)
Episoadele ÔÇ×omene╚ÖtiÔÇŁ de care am avut parte ├«n nea╚Öteptatele mele experien╚Ťe ministeriale au, totu╚Öi, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistent─â nostalgie ╚Öi pe care le povestesc cu pl─âcere c├«nd se ive╚Öte ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea ╚Öi amploarea capacit─â╚Ťilor noastre de a min╚Ťi, de a ne min╚Ťi, de a-i min╚Ťi pe ceilal╚Ťi, de a spune falsul, inten╚Ťionat sau nu, s├«nt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
├Än legisla╚Ťia fiscal─â s├«nt multe exemple de tratamente preferen╚Ťiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune a╚Öadar numai la╚Öit─â╚Ťii. Aceasta din urm─â reprezint─â forma absolut─â de e╚Öec al lui, de abdicare a individului de la conduita b─ârb─âteasc─â.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dic╚Ťionarele noastre nu au ├«nregistrat ├«nc─â sensurile figurate al adjectivului ÔÇ×toxicÔÇŁ, de╚Öi acestea s-au r─âsp├«ndit foarte mult ├«n ultima vreme ├«n mass-media ╚Öi ├«n comunicarea curent─â, fiind bine reprezentate ├«n spa╚Ťiul online.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Experien╚Ťe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desf─â╚Öoar─â ├«n spa╚Ťii deschise, care comunic─â direct cu holurile largi, ├«n edificii cu ferestre imense sau cu pere╚Ťi practic de sticl─â, cre├«nd o senza╚Ťie de deschidere ╚Öi de libertate,
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La ┼čah nu po┼úi s─â urli, s─â ├«njuri, s─â acuzi arbitrul ┼či s─â pretinzi c─â pe Levon Aronian, de exemplu, nu ├«l cheam─â a┼ča, c─â a folosit ├«n mod fraudulos numele, culorile de pe cravat─â ┼či blazonul familiei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Podul de piatr─â
Nep─âsarea fa╚Ť─â de reguli, cutume, tradi╚Ťii sau istorie pare s─â fie ea ├«ns─â╚Öi un adev─ârat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, c─âp─â╚Ť├«ni
Empatia func╚Ťioneaz─â doar cu viii. Cu mor╚Ťii, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei mor╚Ťi demult, chiar deloc!
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratat─â diferit, ├«ns─â tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenin╚Ť─â s─â dea foc la butelie.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?