Totuși, mai există competență profesională și credibilitate

Publicat în Dilema Veche nr. 974 din 8 decembrie – 14 decembrie 2022
O mare invenție – contractul social jpeg

Comisia Europeană (CE) a adoptat în anul 2006 o decizie prin care a instituit Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) pentru monitorizarea îndeplinirii cerințelor privind statul de drept. În fiecare an, CE a întocmit un raport cu constatări, concluzii și recomandări privind stadiul îndeplinirii acestor cerințe. Din 2007 și pînă anul trecut, conținutul acestor rapoarte a oscilat între un ton moderat optimist și altul critic, fără menajamente. După perioade în care Guvernul, Parlamentul și Justiția mergeau pe drumul cel bun, au urmat alte perioade în care s-a  distrus ceea ce s-a construit mai înainte. În urmă cu un an, nimeni nu credea că această monitorizare va înceta într-un orizont de timp previzibil. Proiectele de lege privind Justiția erau blocate, conflictele dintre partidele politice, dintre autoritățile publice și chiar din interiorul instituțiilor Justiției, precum și dintre toate acestea și diferite organizații civice erau atît de acute încît orice dialog părea imposibil. Și pentru ca tabloul să fie și mai sumbru, mai multe hotărîri pronunțate de Curtea Constituțională și de Curtea de Justiție a Uniunii Europene au dezvăluit dezacorduri grave privind principiul priorității dreptului european asupra dreptului intern. 

Totuși, cînd aproape nimeni nu se mai aștepta, prin ultimul raport întocmit în acest an, Comisia Europeană a concluzionat că România și-a îndeplinit obligațiile privind statul de drept, inclusiv sub aspectul independenței Justiției, propunînd încetarea MCV. S-ar putea vorbi despre un miracol, dar această decizie anunțată recent de către Comisie este rezultatul firesc al unui compromis intern – politic, instituțional și juridic – care nu ar fi fost posibil fără profesionalismul echipei Ministerului de Justiție, conduse de Cătălin Predoiu. Iar profesionalismul întemeiază credibilitatea. Aceste două calități au fost dovedite de ministru și de specialiștii săi în dialogul desfășurat mai întîi la nivelul coaliției de guvernare, nu numai cu PSD și UDMR, ci și cu liberalii, pentru că, nu de puține ori, tocmai cei din propriul partid... nu înțeleg. Pe temeiul acordului politic, s-a redactat pachetul consistent de proiecte de lege privind Justiția, iar apoi a început un proces dificil, cu multe obstacole, de dezbatere publică, în mod transparent, cu participarea tuturor actorilor interesați: instanțe judecătorești și parchete, asociații civice, grupuri parlamentare, ministerele de avizare și, cel mai important, CSM. Au fost analizate mii de amendamente, au fost îmbunătățite în mod succesiv proiectele normative inițiale, iar în final Legea privind organizarea judiciară, Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor și Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii au fost adoptate de Parlament și promulgate de președinte. Acest tur de forță nu ar fi fost posibil fără competența profesională, experiența politică și credibilitatea de negociator dovedite de cel mai longeviv ministru al Justiției de la fondarea statului român și pînă astăzi. 

Cei care au criticat adoptarea pachetului legislativ referitor la Justiție pentru că nu s-a așteptat avizul Comisiei de la Veneția au fost dezarmați cu totul cînd acest aviz a fost comunicat recent, iar în concluzii se constată concordanța dintre soluțiile cuprinse în cele trei legi și exigențele statului de drept, cu referire specială la independența Justiției. Concluziile nu sînt un act de bunăvoință, ci sînt rezultatul argumentelor și explicațiilor solide oferite de specialiștii români în legătură cu toate întrebările și comentariile acestui for pentru democrație prin drept din cadrul Consiliului Europei (a nu se confunda cu Consiliul European). Dacă Ministerul Justiției, Guvernul, Parlamentul și președintele ar fi așteptat acest aviz, adoptarea legilor ar fi întîrziat sine die, iar raportul Comisiei Europene nu ar fi propus încetarea MCV. Desigur, propunerea se întemeiază pe întreaga evoluție instituțională pentru consolidarea și buna funcționare a statului de drept – aspect pentru care Cătălin Predoiu a pledat în repetate rînduri, în mod convingător, tocmai pentru că are credibilitate, în discuțiile cu Comisia Europeană și cu miniștrii de Justiție din alte țări, combătînd informațiile eronate sau părtinitoare, provenite din diferite surse –, dar neadoptarea celor trei legi, cu soluții adecvate acestui scop, ar fi fost un fine de neprimire. 

Încetarea MCV este și un act de echitate. În timp ce acest mecanism continua să fie aplicat României, în alte țări din Uniunea Europeană s-au constatat încălcări grave ale principiilor și valorilor statului de drept, inclusiv ale independenței Justiției. S-a înțeles în sfîrșit că este necesar un nou mecanism pentru monitorizarea respectării acestor valori și principii, aplicabil tuturor statelor membre, în egală măsură. Domnia legii este o poveste fără sfîrșit. Ea este pusă mereu sub semnul întrebării, nu numai țările estice, ci și în cele vestice din Uniune. Iar finanțarea acordată de aceasta prin diferite programe (de genul PNRR) este condiționată pentru toate aceste țări de consolidarea, respectarea și apărarea statului de drept. 

Lupta pentru încetarea MCV a avut trei mize. Prima a fost chiar probarea capacității României de a rămîne angajată în povestea fără sfîrșit a domniei legii. O miză și mai importantă a fost înlăturarea unuia dintre obstacolele principale în calea integrării României în Spațiul Schengen; țări ca Olanda și-au pierdut calul de bătaie pentru justificarea opoziției la o decizie favorabilă țării noastre; din acest moment, o asemenea opoziție este nu doar nerezonabilă, ci și suspectă. În sfîrșit, cea mai importantă miză a fost demontarea discursului populist-naționalist, prin care MCV a fost prezentat ca un atentat la suveranitatea națională. Toate aceste mize au fost jucate și cîștigate cu profesionalism și credibilitate de echipa Ministerului Justiției. Este un bun exemplu pentru toate autoritățile publice. À bon entendeur, salut!

Valeriu Stoica este avocat și profesor de drept civil la Facultatea de Drept a Universității din București.

O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Skynet dă în bobi*
Tehnologiile avansate vor continua să evolueze și să aibă un impact major asupra societății.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Dubla măsură
Să ne înțelegem: nu vreau să-i evacuez nici pe Marx, nici pe Engels, nici pe G.B. Shaw, pe Sartre, pe Éluard sau pe Aragon din lista de repere semnificative ale culturii europene.
Frica lui Putin jpeg
Regii, vecinii noștri
Dacă acestea sînt așa, înțelegem pasiunea modernă pentru monarhia constituțională. Cu regii și prinții Angliei mai ales sîntem toți „vecini” prin intermediul presei, al Internetului și acum, iată, al unei cărți.
m simina jpg
La Azuga (II)
Din păcate, după cel de-al Doilea Război Mondial noul regim politic din România a căutat să minimalizeze contribuția monarhiei în istoria țării.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ce oameni avem, ce oameni sîntem
Și în UE, relațiile dintre state au o bună doză de răceală și de cinism.
Iconofobie jpeg
Puțină genetică … literară
„Gena” funcționează, în acest context, asemenea sorții implacabile din tragedia antică. Devine fatum malus, predestinare obtuză.
„Cu bule“ jpeg
Paranghelia la discotecă
Descoperisem mai întîi un film grecesc din 1980, cu titlul în original Paranghelia, în care conflictul era declanșat de comandarea (= paranghelia) de către protagonist a unei muzici anume, într-un local.
HCorches prel jpg
Ca un cuțit de bucătărie proaspăt șters
Mircea Cărtărescu, în cîteva fraze, a spus, așadar, niște adevăruri tranșante și care trebuie rostite de o voce cu autoritatea lui.
radu naum PNG
Scapă Halep?
Există puţine certitudini în cazul controlului pozitiv cu Roxadustat al Simonei Halep, dar un lucru e sigur: orice ar fi, nu putem fi obiectivi.
p 7 WC jpg
A discreditat prăbușirea FTX „altruismul eficace”?
În cazul lui Bankman-Fried, riscul nu viza doar propria sa avere, reputație și poate chiar propria libertate.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Exploratorii existenței
Kundera nu extinde aceste observații și asupra altor acte artistice, dar cred că și în pictură, de exemplu, pot funcționa aceleași mecanisme.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Un an special pentru noi
Am trecut prin toate cele ale României. De 30 de ani, nimic din ce este românesc nu ne este străin.

Adevarul.ro

image
Ce îi distrează la culme pe americani în România. „Nu eram pregătit pentru asta, dar n-a fost așa rea pe cât aș fi crezut” VIDEO
Americanii de la Lifey au realizat pe Youtube un top cu 22 de lucruri pe care ei le consideră amuzante și despre care spun că sunt specifice României. Este vorba, spun ei, despre „șocuri culturale românești”, povești haioase sau tradiții fascinante
image
Băiatul unei românce a fost aruncat de colegi sub tren, în Italia. Imagini cu puternic impact emoțional VIDEO
Un băiat în vârstă de 15 ani, fiul unei românce, a fost atacat de câțiva colegi în Italia. Tânărul a fost victima unei tentative de omor la care a supraviețuit în mod miraculos după ce a fost aruncat sub un tren.
image
Cum și-a pierdut Florina Cercel marea iubire. Artista și bărbatul care a cucerit-o au murit de aceeași boală, la jumătate de veac distanță VIDEO
Artista Florina Cercel a povestit într-un interviu drama trăită la vârsta de 29 de ani, când a pierdut o sarcină iar, la scurt timp, iubirea vieții ei s-a îmbolnăvit și a murit.

HIstoria.ro

image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.
image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.