Top factory

Publicat în Dilema Veche nr. 777 din 10-16 ianuarie 2019
Top factory jpeg

Am văzut că la început de an e la modă să faci un top al hotărîrilor. Acum, eu nu pot face un top al hotărîrilor, căci n-am putere de decizie decît în privința unor aspecte care nu influențează politici educaționale naționale, dar pot să îmi exprim niște dorințe. Ce mi-ar plăcea să văd că se întîmplă în noul an, cu alte cuvinte. Voi face un Top 5, fiți pe fază!

E greu să le ierarhizezi, dar dacă asta e convenția, pornesc de la ultima poziție, locul 5, poate în ideea în care nu e neapărat urgență de ieri. Mi-ar plăcea să văd că începe o dezbatere națională despre posibilitatea modificării și diversificării profilurilor și filierelor școlare în liceu și, de ce nu, chiar despre existența lor încă din gimnaziu. Acum cîteva zile, discutînd cu cineva, mai în glumă, mai în serios, spuneam că unii dintre copiii generațiilor actuale ar face față cu brio unui profil de gaming. Acum, dincolo de faptul că da, pînă și această dimensiune cred că ar trebui abordată în școală (din cîte am mai auzit, pe dincolo se fac deja astfel de inserții educațional-culturale), cred că ar trebui să ieșim puțin din schemele clasice de profiluri: realul, cu clasele de mate-info și științe, umanul, cu socio-uman și filologie, pedagogicul, tehnologicul. Mi se pare, și de altfel nu doar mie, sînt sigur că vă veți regăsi aici mulți, că sîntem într-o epocă de mult depășită cu acest reducționism. Aș vrea să văd că începe o dezbatere-analiză a actualității. La mate-info, de exemplu, se studiază matematică la un nivel copleșitor. Mulți elevi sînt îngroziți, terorizați de partea de matematici superioare. În fapt, majoritatea merg la acest profil pentru informatică și am auzit multe voci care spun că s-ar descurca foarte bine să facă programare fără să treacă prin efortul devenit coșmar pentru unii al matematicii superioare. Sigur, poate unii vor aceste rafinamente matematice. Dar poate unii ar vrea un profil de tipul info-engleză. Sau de tipul economie-franceză. Sau de tipul info-filologie. Predau și la clase de real, mate-info, și la clase de uman. Mulți dintre elevii de la mate-info sînt foarte buni la literatură, în vreme ce mulți din clasele de socio-umane sînt acolo doar pentru că nu făceau față matematicii superioare, nu pentru că ar avea înclinații umaniste. Sînt sigur că multă lume a observat asta. Nu ne dă, oare, de gîndit?

Pe locul 4 aș pune programele școlare pentru liceu. Doamna ministru Andronescu vorbea despre modificarea programelor școlare. Eu cred că cele pentru gimnaziu nu se vor mai schimba acum, cînd sînt intrate în vigoare abia de un an. Dar tocmai pentru că acestea au generat deja experiențe negative – nu dezvolt aici – ar trebui ca programele școlare pentru liceu să intre în dezbateri publice încă din acest an școlar. Teoretic, ele ar trebui să intre în vigoare începînd cu anul școlar 2021-2022. Adică peste doi ani. Dar cel puțin cu un an înainte trebuie să fie finalizate, pentru ca ele să poată fi operaționalizate prin manuale școlare de calitate. Și, pentru ca programele în sine să fie de calitate, ar trebui să aibă cel puțin o jumătate de an, un an de dezbateri publice, cu specialiști și practicieni. Știm că în alte țări așa se procedează, o programă școlară nu se aruncă pe piață cu o lună înainte. E nevoie de timp pentru dezbateri, pentru argumente și contraargumente, pentru nuanțe. Altfel, vom avea tot programe încîlcite, cu coerență precară sau lipsă, așa cum avem la gimnaziu, iar dificultățile se văd cînd ajungi să le pui în practică, să scrii manuale și să predai. Repet, e nevoie de timp, de aceea aș vrea să văd programele încă din acest an. Aș sublinia un aspect, l-aș întări și l-aș diversifica, precizînd că se aplică și la problema de pe locul 5. În aceste dezbateri aș vrea să văd că se ține cont de practicieni, pe care aș vrea să-i văd prezenți în grupurile de lucru. Practicieni care și-au demonstrat competența în timp. Și aș vrea să mai văd că asociațiile profesionale au un cuvînt greu de spus. Nu doar cu aviz consultativ, care și acesta lipsește în momentul de față, ci cu implicare reală. Invitate la dezbateri, invitate să-și desemneze specialiști în grupurile de lucru.

Pe locul 3 ca urgență aș pune problema lecturii. De ce? E un subiect mult dezbătut. Că se citește, că nu se citește, că cine, de ce, cum etc. Președintele a declarat anul 2019 anul lecturii. Eu nu pot să nu observ, am făcut o mai detaliat într-un articol anterior, că o olimpiadă școlară cum era OLAV – Olimpiada de Lectură ca Abilitate de Viață – a fost hăcuită. Că din etapa națională a dispărut, de exemplu, secvența cu nominalizarea unor cărți care deveneau subiect de pregătire și de dezbatere. Aș vrea să văd niște strategii naționale reale pentru dezvoltarea gustului lecturii. Subiect asupra căruia trebuie să mai revin.

Pe locul 2 sînt sigur că aș pune problema examenelor naționale. Alt subiect pe care l-am abordat și mai pe larg. Avem o generație de copii, aflați în clasa a VI-a, care au intrat cu o programă școlară nouă. Conform legii, la sfîrșitul clasei a VI-a trebuie să susțină o evaluare națională. Tot conform legii, parcursul lor școlar gimnazial este evaluat și printr-un portofoliu, finalizîndu-se cu examen la sfîrșitul clasei a VIII-a. Aș vrea să vedem cum arată și ce principii au subiectele acestor două examene, aș vrea să știm ce înseamnă și cum se gestionează problema acelui portofoliu, aș vrea să se clarifice modalitatea prin care această generație va intra în liceu. E o urgență deja, care ne arde la degete!

Pe locul 1 pun problema manualelor școlare. Pentru că generația elevilor de clasa a VI-a are nevoie de manuale noi la toamnă, pentru clasa a VII-a. Cum se știe, în ciuda tuturor încercărilor de a ni se scoate ochii, EDP (Editura Didactică și Pedagogică, editura devenită prin ordonanță de urgență singura care poate tipări manuale) a înregistrat în anul acesta școlar un eșec de proporții. Manuale slabe, cu greșeli, fără anvergură, neatractive, insuficiente etc. Aș vrea să văd că se redeschide competiția reală, că editurile care au tradiție și expertiză în producerea manua-lelor sînt lăsate să își manifeste această competență. Una dintre marile suferințe și frustrări ale anului trecut le-am trăit în această privință. Manualul la care am fost coautor, situat pe primul loc în urma evaluării, la capitolul calitate, nu a fost tipărit de EDP, a fost pur și simplu respins, pentru că lucrasem la el o echipă de oameni, între care și o redacție, a unei edituri. Altfel nici nu poți face un manual bun. În schimb, elevii au primit niște manuale triste.

Aș vrea să fie, deci, mai puțină tristețe în 2019 decît a fost în 2018. Voi ce ați include în topul vostru? 

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.

image png
Reevaluarea lucrurilor de acasă
Și e de observat că țara s-a schimbat în mod fizic, mult mai mult decît atitudinea locuitorilor ei.
p 7 Sam Altman WC jpg
Capitalul cîștigă și în domeniul IA
Nu e de mirare că OpenAI nu a reușit să-și respecte misiunea.
image png
image png
Birocrații inventate, care să justifice plusul la salariu
Ne mai mirăm, apoi, de ce pleacă profesorii din învățămînt sau de ce ezită să vină.
image png
Șanticler
Rămîne să mai vorbim, desigur, despre sensurile alunecoase și imprevizibile generate de larga circulație a cuvîntului efemer.
image png
Un recrut de odinioară
Pe spatele gecii tînărului erau imprimate, în galben ţipător, cuvintele US Air Force.
image png
Mintea democratică și impunitatea poporului
Pe cînd mintea democratică nu exista, popoarele erau pedepsite.
image png
Moș Crăciun, John Fitzgerald Kennedy și bomba nucleară
A fost fix pe dos. Anul 1962 a adus cea mai gravă criză din timpul Războiului Rece, criza rachetelor nucleare din Cuba.
image png
Nevoia de umanioare
Ele sînt însoţitorul şi sprijinul ideal in dürftiger Zeit şi beneficiază de resurse încă nevalorificate în spaţiul Europei de Est.
image png
O fabulă a lui Socrate
E ceea ce am pățit și eu: după ce m-a durut piciorul din cauza legăturii, iată că a urmat și plăcerea.
image png
Spirala ghinionului și ghicitul în gri
Poate nu la fel de ostentativ, dar cei care spun lucrurile sînt, din nou, tratați ca excentrici stridenți și, pe alocuri, isterici.
image png
Cine sapă la temelia pilonului II
Este incredibilă tenacitatea cu care politicienii din zona de stînga atacă pilonul II de pensii administrate privat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.

Adevarul.ro

image
Răzbunarea unui patron disperat că îl abandonează angajații. „Sunt sigur că o să-mi săriți în cap cu treaba asta”
Tot mai mulți antreprenori se plâng nu doar de faptul că își găsesc cu greu angajați, dar și că mulți dintre ei pleacă după doar câteva săptămâni și îi lasă baltă, fără preaviz și fără să suporte niciun fel de consecințe. Un patron crede că a găsit soluția la această problemă
image
Mircea Badea: „De ce să stea Simona Halep în România?! O viață ai, cu toată dragostea pentru țară”
Prezentatorul de la Antena 3 comentează decizia sportivei de se muta la Dubai.
image
Româncă gravidă în nouă luni, înjunghiată în Țara Galilor. Motivul pentru care agresorul, tot român, o urmărea de o lună
Andreea Pintili, o româncă de 29 de ani care locuiește în Țara Galilor, a fost înjunghiată de mai multe ori de un conațional care o urmărea și posta pe TikTok clipuri cu ea și cu copiii săi.

HIstoria.ro

image
Moartea lui Aurel Vlaicu. Concluziile anchetei
În cursul anchetei în cazul accidentului aeronautic în care și-a pierdut viața Aurel Vlaicu (31 august/13 septembrie 1913) s-au conturat două ipoteze, pe care locotenentul av. Gheorghe Negrescu le prezintă astfel:
image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.