Too big to fail? – criza sistemului cultural din Franţa

Publicat în Dilema Veche nr. 597 din 23-29 iulie 2015
Too big to fail? – criza sistemului cultural din Franţa jpeg

Nu sînt multe ţări care se pot lăuda cu o infrastructură culturală mai extinsă şi mai complexă decît a Franţei. Şi nu sînt multe state capabile şi dispuse să investească în patrimoniu cultural şi în creaţie aşa cum o face Franţa. Efectele acestui angajament sînt vizibile: acolo, industriile creative produc mai mult decît industria auto. Criza financiară e o provocare pentru sistemul cultural din Franţa. Obişnuiţi cu opulenţa sau măcar cu o senzaţie de certitudine, managerii culturali sînt nevoiţi, de cîţiva ani, să se adapteze: tăierile de fonduri au provocat mici cutremure peste tot în Hexagon. Sigur, marile festivaluri ale verii, precum cel de teatru de la Avignon, cel de artă lirică de la Aix-en-Provence şi cel de fotografie de la Arles sînt la adăpost.

cum se spune în limbaj de business. Chiar dacă nu sînt scutite de tăieri bugetare, sînt la adăpost de a fi anulate: pentru ele, comunităţile locale şi statul vor găsi întotdeauna soluţii. Şi festivalurile medii şi cele cu vechime sînt în siguranţă: se mai taie pe ici, pe colo, un mic procent din subvenţie, organizatorii scriu apeluri şi protestează, dar, una peste alta, treaba merge. Cu adevărat vulnerabile sînt festivalurile şi instituţiile culturale „insularizate“, iniţiativele mici din comunităţile mici. Tocmai publicul cultural din orăşelele izolate şi sărace este privat de accesul la cultură – şi asta în ţara care a inventat şi care apără cu asiduitate excepţia culturală şi subvenţia pentru cultură. Ce se întîmplă? 

Émilie Jerson, manager cultural, a realizat o cercetare despre festivalurile şi instituţiile culturale afectate de criză. E vorba, de fapt, de o hartă, de o „carto-criză“, în care autoarea face un recensămînt al tuturor evenimentelor şi instituţiilor afectate. Cele 195 de puncte care apar pe această „carto-criză“ reprezintă ediţii amînate, anulate sau suspendate ori instituţii închise de-a dreptul. Cel mai afectat domeniu e muzica; aproape o jumătate dintre festivaluri anulate. Cauza principală: evident, lipsa banilor. Colectivităţile locale au tot mai puţini bani. Şi se estimează că în perioada 2015-2017 autorităţile locale vor avea cu 11 miliarde de euro mai puţin decît pînă acum. 70% din cultura vie din Franţa se bazează pe bugetele locale, care au primit, în ultimele decenii, tot mai multe prerogative. Totodată, în ultimii ani, de cînd cu criza economică, bugetele locale sînt tot mai mici, pentru că şi încasările din taxe au scăzut. Au scăzut şi ajutoarele de stat pentru dezvoltarea colectivităţilor locale – deci şi această sursă de finanţare pentru festivaluri şi evenimente culturale e tot mai nesigură. O primă concluzie care se desprinde din cercetarea lui Émilie Jerson e că descentralizarea, adică delegarea de prerogative în ceea ce priveşte organizarea culturii către autorităţile locale, deşi a generat o dezvoltare a sistemului atunci cînd a fost introdusă, produce azi, pe fondul crizei financiare, efecte negative. Comunităţile mici nu-şi mai pot permite luxul de a întreţine cultura. 

Dar nu e vorba doar de subfinanţare, de constrîngeri bugetare. Căci a finanţa sau nu un festival e, pînă la urmă, o decizie politică. Harta interactivă despre criza festivalurilor lasă impresia că se poate stabili o legătură implicită între schimbarea de orientare politică şi anularea unor evenimente. Într-adevăr, alegerile municipale din Franţa au schimbat în numeroase locuri orientarea. Şi nu poate fi o pură coincidenţă faptul că în multe oraşe în care s-a produs o alternanţă au fost anulate festivaluri. 35% din deciziile de suspendare sau anulare au avut loc în oraşe în care alegerile au fost cîştigate de partidele de dreapta sau extrema dreaptă. Factorul decisiv pentru festivaluri nu e schimbarea de orientare politică, ci schimbarea mandatului: echipe noi, de orice orientare, sînt mai (pre)dispuse să pună în aplicare planuri noi. Pe fondul scăderilor bugetare, sînt nevoite să taie de unde pot ca să poată finanţa alte proiecte. În cazul oraşelor mici, în care au fost anulate evenimente culturale de mai mică importanţă, nu trebuie omisă competiţia strînsă dintre candidaţi. Un festival mic poate deveni o miză mare în bătălia politică. 

O altă explicaţie e că, cel puţin pentru o anumită parte a cetăţenilor (electoratul), subvenţia acordată culturii e considerată un răsfăţ inutil mai ales în vremuri de criză. Populiştii de stînga acuză autorităţile că fac risipă de fonduri publice pentru distracţia elitelor. Populiştii de dreapta vor un stat minimal şi cultură de masă şi de piaţă – nu subvenţii şi nici birocratizare a domeniului cultural.

, subvenţia începe să nu mai aibă presă bună! Nici măcar în Franţa.  

Foto: wikimedia commons

O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Skynet dă în bobi*
Tehnologiile avansate vor continua să evolueze și să aibă un impact major asupra societății.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Dubla măsură
Să ne înțelegem: nu vreau să-i evacuez nici pe Marx, nici pe Engels, nici pe G.B. Shaw, pe Sartre, pe Éluard sau pe Aragon din lista de repere semnificative ale culturii europene.
Frica lui Putin jpeg
Regii, vecinii noștri
Dacă acestea sînt așa, înțelegem pasiunea modernă pentru monarhia constituțională. Cu regii și prinții Angliei mai ales sîntem toți „vecini” prin intermediul presei, al Internetului și acum, iată, al unei cărți.
m simina jpg
La Azuga (II)
Din păcate, după cel de-al Doilea Război Mondial noul regim politic din România a căutat să minimalizeze contribuția monarhiei în istoria țării.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ce oameni avem, ce oameni sîntem
Și în UE, relațiile dintre state au o bună doză de răceală și de cinism.
Iconofobie jpeg
Puțină genetică … literară
„Gena” funcționează, în acest context, asemenea sorții implacabile din tragedia antică. Devine fatum malus, predestinare obtuză.
„Cu bule“ jpeg
Paranghelia la discotecă
Descoperisem mai întîi un film grecesc din 1980, cu titlul în original Paranghelia, în care conflictul era declanșat de comandarea (= paranghelia) de către protagonist a unei muzici anume, într-un local.
HCorches prel jpg
Ca un cuțit de bucătărie proaspăt șters
Mircea Cărtărescu, în cîteva fraze, a spus, așadar, niște adevăruri tranșante și care trebuie rostite de o voce cu autoritatea lui.
radu naum PNG
Scapă Halep?
Există puţine certitudini în cazul controlului pozitiv cu Roxadustat al Simonei Halep, dar un lucru e sigur: orice ar fi, nu putem fi obiectivi.
p 7 WC jpg
A discreditat prăbușirea FTX „altruismul eficace”?
În cazul lui Bankman-Fried, riscul nu viza doar propria sa avere, reputație și poate chiar propria libertate.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Exploratorii existenței
Kundera nu extinde aceste observații și asupra altor acte artistice, dar cred că și în pictură, de exemplu, pot funcționa aceleași mecanisme.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Un an special pentru noi
Am trecut prin toate cele ale României. De 30 de ani, nimic din ce este românesc nu ne este străin.

Adevarul.ro

image
Scrisoarea unui diplomat rus aflat în exil: „Cu toții trebuie să încetăm să ne mai prefacem. Europa este în război”
„Cu toții trebuie să încetăm să ne mai prefacem. Europa este în război. Acum, tot ce contează este ca partea corectă să câștige”, a scris fostul diplomat rus Boris Bondarev.
image
Mută un singur băț de chibrit pentru a rezolva acest test de inteligență. Ai 20 de secunde la dispoziție
Acest exercițiu matematic devine corect printr-o singură mutare. Doar cei cu o inteligență peste medie îl pot face în mai puțin de 20 de secunde.
image
Condimentul ieftin care luptă împotriva cancerului. Poate fi folosit în mâncăruri, deserturi și băuturi
Acest condiment nu doar că este la îndemâna oricui și aromatizează perfect preparatele gătite, dar are și numeroase beneficii pentru sănătate.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.