Tiptilment

Publicat în Dilema Veche nr. 664 din 10-16 noiembrie 2016
Tiptilment jpeg

Unele cuvinte cu accentul pe ultima silabă, de origini diverse – împrumuturi din turcă, din greacă, din limba romanì, din limbi slave sau pur şi simplu derivate pe teren românesc – au fost tratate de limbajul colocvial, în glumă, ca şi cînd ar fi franţuzisme. În unele cazuri, pronunţarea a rămas neschimbată, dar „aerul franţuzesc“ s-a reflectat în scris, într-o ortografie fantezistă, în care se preiau parţial regulile de scriere ale francezei. Astfel, adverbul şi adjectivul mişto (provenit din limba romanì) e scris micheteaux sau, mai rar, micheteau. Adjectivul parşiv, de origine ucraineană, apare în forma parchive într-o maximă parodică, în care franceza e amestecată cu româna: C’est la vie, toujours parchive… Pseudo-franţuzismele se manifestă uneori şi în oralitate, şi în scris, printr-o modificare a pronunţiei asociată unor reguli ortografice specifice, ca în mitocain (pentru mitocan) sau obeur (pentru obor). În alte cazuri, cuvîntul românesc primeşte o terminaţie tipic franceză, ca în deformările comice puse în circulaţie de teatrul lui Alecsandri: furculision, fripturision, învîrtision. Furculision a devenit, de altfel, un cuvînt emblemă, desemnînd un anume tip de impostură lingvistică („afişe într-o franceză «furculision», gandul.info; „sindromul «furculision»“, pruteanu.ro). Forma a intrat în folclorul pseudo-lingvistic, fiind uneori atribuită lui Caragiale, iar adesea aplicată acuzator şi inadecvat anglicismelor neadaptate.

Din jocul interlingvistic cu cuvintele s-a născut şi pseudo-franţuzismul glumeţ tiptilment (scris şi tiptilement): „am trecut tiptilment de la 36 la 38“ (forum.desprecopii.ro); „şi, uite așa, tiptilement, tiptilement, intră și MS în normalitate“ (macuser.ro); „tiptilement, a oprit hemoragia și a întîrziat dezastrul“ (catavencii.ro); „aşa că ne-am îmbarcat în goeletă şi am tăiat-o tiptilement spre casă“ (hyundaiclub.ro).

Chiar dacă vorbitorii nu ştiu neapărat că tiptil e un cuvînt de origine turcă, îl percep ca pe un termen mai vechi, popular şi colocvial, astfel încît transformarea sa în franţuzism devine comică. Apropierea lui tiptil de franţuzisme s-a produs datorită accentului care cade pe ultima silabă, dar probabil şi datorită asemănării formale cu alte cuvinte (un model putînd fi fr. subtil – subtilement). Adverbul tiptil (în DEX: „fără zgomot, ușor, cu grijă (pentru a nu fi auzit)“; „pe furiș, pe nesimțite; pe ascuns“) avea în limba veche forma teptil şi un sens diferit, preluat din turcă – „incognito“, „deghizat, travestit“ – apărînd, de aceea, în legătură cu verbul a (se) îmbrăca. Îl găsim la cronicari („Iară Dumitraşco hatman au fugit teptil preste Dunăre“, Neculce) şi în alte citate adunate de autorii Dicţionarului limbii române (DLR): „Voi merge pe taină în Ţara Românească, adică tiptil“ (I. Văcărescu, Istoria preafericiţilor împăraţi otomani); „Să ne întoarcem în cetate noaptea, îmbrăcaţi tiptil“ (Gorjan, traducerea culegerii Halima); „Trece califul Harun-al-Raşid îmbrăcat tiptil aşa ca să nu-l cunoască nimeni“ (Caragiale). Lazăr Şăineanu, în Influenţa orientală asupra limbei şi culturei române (1900), prezintă numeroase exemple de folosire a adverbului tiptil, arătînd că sensul mai apropiat de etimon era curent în Muntenia, iar sensul „în taină, pe furiş“ predomina în Moldova. Schimbarea semantică nu e greu de explicat: „furişarea“ poate fi obţinută prin deghizare (sensul de bază al turcismului), dar şi prin alte mijloace mai simple. Intrat în circulaţia populară, turcismul specific unor relatări militare şi de spionaj a devenit un cuvînt colocvial şi expresiv. În dicţionarele turceşti actuale, termenul tebdil (etimonul cuvîntului românesc) apare cu sensul de bază „schimbare, înlocuire“, dar şi cu sensul specializat „deghizare“, singur şi în numeroase expresii (Redhouse 1998).

Jocul de cuvinte a deghizat, în acest caz, un termen al deghizării. Foarte probabil, transformarea glumeaţă a cuvintelor româneşti în cuvinte franceze se va produce tot mai rar, pentru că e tot mai redusă cunoaşterea limbii franceze. Procedeul va crea în viitor mai ales pseudo-anglicisme; totuşi, ca şi în cazul exemplelor discutate mai sus, va fi nevoie ca baza să fie atît de clar marcată (cuvînt vechi, popular, colocvial, de origine non-latină) încît creaţiei lexicale să-i fie imediat recunoscut caracterul ludic, fără a risca să treacă drept o simplă greşeală, un transfer lexical produs din necunoaşterea limbii străine. 

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

63231587 403 jpg
Armata Rusiei: o putere supraestimată
În cazul invaziei rusești în Ucraina, Putin a crezut probabil într-o victorie rapidă. Ea s-a dovedit iluzorie, după cum arată mobilizarea parțială recent anunțată. Cât de puternică este în realitate armata Rusiei?
capsunari spania
Italia și Spania nu mai sunt preferate de românii care vor să muncească în străinătate
Italia și Spania nu mai sunt în topul preferințelor românilor care vor să muncească în străinătate, acestea situându-se abia pe locurile 10 și 11 într-un clasament al statelor europene.
INSTANT CIUCA CARBURANT 003 INQUAM Photos Octav Ganea jpg
Ciucă: Probabilitatea ca Rusia să folosească arme nucleare este una mică
Premierul României susține că probabilitatea ca Federația Rusă să folosească arme nucleare este „una mică”, explicând că decizia de a folosit asemenea instrumente într-un conflict nu este una politică și nu aparține unei singure persoane.

HIstoria.ro

image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.