Timpul nu mai are răbdare cu proștii

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 934 din 3 ÔÇô 9 martie 2022
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg

ÔÇŽpentru c─â invadarea Ucrainei a demonstrat, dac─â mai era nevoie, c─â ╚Öi occidentalul, ca ╚Öi rom├ónul, are nevoie la r─âstimpuri de c├«te-o goarn─â de de╚Öteptare. Spre deosebire, ├«ns─â, de rom├ónul care-ar fi fost ÔÇ×ad├«ncit ├«n somnul cel de moarteÔÇŁ de c─âtre ÔÇ×barbarii de tiraniÔÇŁ, occidentalul s-a ad├«ncit ├«n somn de bun─âvoie ╚Öi nesilit de nimeni, spre bucuria barbarilor. Naturelurile mai sim╚Ťitoare s├«nt rugate s─â nu le╚Öine chiar imediat dup─â citirea r├«ndurilor de mai sus, ci s─â aib─â putin-tic─â r─âbdare (nu m-am putut ab╚Ťine de la calambur). ├Ämi dau seama, c├«nd vorbesc despre ÔÇ×occidentaliÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×barbariÔÇŁ, folosesc etichete ie╚Öite de multi╚Öor din uz din varii motive: 1) imprecizie, 2) imperialism alb ╚Öi 3) incorectitudine politic─â.

Imprecizia: La urma urmelor, ce e acela Occident? Vestul? La vest de cine? S├«nt americanii, produsul incontestabil al europenilor, mai ÔÇ×occidentaliÔÇŁ doar pentru c─â se afl─â la vestul Europei? Ba╚Öca, p─âm├«ntul fiind (mai mult sau mai pu╚Ťin) rotund, fiecare e ├«ndrept─â╚Ťit s─â se simt─â buricul universului, ├«n func╚Ťie de care se determin─â punctele cardinale. S-o recunoa╚Ötem: s├«ntem ├«ntr-at├«t de obi╚Önui╚Ťi cu planiglobul ├«n care Europa ╚Öi Africa s├«nt pe mijloc, cu America la vest ╚Öi China la est, c─â uit─âm cum arat─â planiglobul rusesc. A╚Ťi ghicit! Cu Rusia-n centru, America la est (!) ╚Öi China la sud. ╚śi ce e acela ÔÇ×un barbarÔÇŁ? Grecii ├«i defineau pe to╚Ťi ceilal╚Ťi, y compris pe romani, ca barbaros, ├«n opozi╚Ťie cu polites ÔÇô a╚Ťi ghicit, omul politicos e omul care tr─âie╚Öte ├«n polis. Or─â╚Öeanul, adic─âtelea. Romanii au preluat termenul ╚Öi ├«i catalogau pe to╚Ťi ceilal╚Ťi barbarinus, ├«n opozi╚Ťie cu civilis ÔÇô a╚Ťi ghicit din nou! Omul civilizat e cet─â╚Ťeanul unui civis.

Imperialismul alb: De o bun─â bucat─â de vreme a devenit ÔÇ×faptÔÇŁ faptul (sic!) c─â imperialismul a fost dintotdeauna apanajul ÔÇ×omului albÔÇŁ care, m├«nat de rapacitate, egoism ╚Öi multe alte rele, ar fi distrus paradisurile terestre ale popoarelor care, p├«n─â atunci, tr─âiser─â ├«ntr-o kumbayana ├«nfr─â╚Ťire a unora cu ceilal╚Ťi ╚Öi a tuturor cu natura. Ba mai mult, c─â imperiul e, prin defini╚Ťie, o organiza╚Ťie politic─â rea. Mesmeriza╚Ťi cum s├«ntem de mirajul imperialismului alb, uit─âm, ├«ns─â, o multitudine de alte fapte ÔÇô fapte care s├«nt, nu fapte care au devenit. Despre Fericitul Augustin, bun─âoar─â, ╚Ötim, din propriile Confesiuni, cum fura pere c├«nd era copil, cum a avut un copil din flori ╚Öi multe altele. Nu ╚Ötim ├«ns─â dac─â era alb sau negru, c─â nu a considerat faptul demn de consemnat. Mai probabil, dac─â e s─â ne lu─âm dup─â locul na╚Öterii ╚Öi dup─â faptul c─â-n multe icoane apare ca atare, era negru. Nu ╚Ötim sigur, pentru c─â, pe vremea mult hulitului Imperiu Roman, nu conta dac─â erai alb sau negru ÔÇô conta doar dac─â erai sau nu cet─â╚Ťean roman, dup─â cum ╚Öi Apostolul Pavel depune m─ârturie. Ceea ce ╚Ötim de la Fericitul Augustin e c─â imperiul e necesar pentru a preveni violen╚Ťa dintre organiza╚Ťii politice diferite, dar c─â, din p─âcate, ╚Öi imperiul implic─â violen╚Ť─â. Pe lumea aceasta, conchide Fericitul, violen╚Ťa e inevitabil─â. De bun─â seam─â, discu╚Ťia despre imperii e prea complicat─â pentru a putea fi l─âmurit─â aici. C─â imperiile nu s├«nt apanajul ÔÇ×albilorÔÇŁ e destul de limpede dac─â nu e╚Öti mesmerizat de moda zilei, dac─â e s─â ne g├«ndim doar la egipteni, chinezi, japonezi, arabi, otomani, azteci, mul╚Ťimea de imperii africane ╚Ö.a.m.d. Dar, c├«t─â vreme ne ├«ntreb─âm ce este acela ÔÇ×OccidentÔÇŁ, de ce nu ne ├«ntreb─âm ╚Öi ce este acela un ÔÇ×imperiuÔÇŁ ╚Öi de ce e automat r─âu (sau bun)? C├«nd Burebista, s─â zicem, a unificat diferitele triburi dacice, cei mai viteji dintre traci, a creat cumva ╚Öi el un imperiu mai mititel, cucerit ulterior de un imperiu mai m─âricel? (N-am g─âsit alt─â rim─â.) La o privire mai atent─â, nu e orice forma╚Ťiune politic─â un soi de ÔÇ×imperiuÔÇŁ? Dup─â ce cea de-a doua Constitu╚Ťie a Americii a consolidat Uniunea, George Washington a ├«nceput s─â se refere, cu m├«ndrie, la ÔÇ×imperiul nostruÔÇŁ (╚Öi era vorba doar de c├«teva state).

Iar cu asta am ajuns, aproape pe nesim╚Ťite, la 3) ÔÇô incorectitudinea politic─â. Este posibil, a╚Öadar, ca o conota╚Ťie pozitiv─â sau negativ─â ÔÇô ÔÇ×albule! negrule! occidentalule! orientalule! liberalule! imperialistule!ÔÇŁ etc. ÔÇô s─â fie doar rezultatul unor construc╚Ťii politice pictate, ├«n func╚Ťie de o sumedenie de factori, ├«n culori negre sau roz? (Las la o parte faptul c─â p├«n─â ╚Öi cuvintele ÔÇ×negruÔÇŁ sau ÔÇ×rozÔÇŁ vin deja, ├«n ziua de ast─âzi, cu ni╚Öte conota╚Ťii ce nu mai pot fi ignorate.) Este cumva aberant─â ipoteza c─â un concept precum cel de ÔÇ×corectitudine politic─âÔÇŁ s─â induc─â automat ideea c─â ÔÇ×the personal is politicalÔÇŁ? Cu alte cuvinte, c─â spa╚Ťiul dintre public ╚Öi privat s-ar cuveni eliminat? ╚śi dac─â e a╚Öa, atunci de ce ne mai mir─âm c─â politicul are ambi╚Ťia s─â dicteze ce trebuie s─â facem ╚Öi-n cas─â, ╚Öi-n dormitor, ba chiar ╚Öi la toalet─â? Sau c├«nd Putin sus╚Ťine c─â poporul ucrainean este o inven╚Ťie periculoas─â, peste care poate intra cu tancurile, iar dou─â zile mai t├«rziu s─â fac─â apel la acela╚Öi presupus inexistent popor ucrainean pentru a ├«ntoarce armele ├«mpotriva unei g─â╚Öti de lideri droga╚Ťi?

├Än ciuda aparen╚Ťelor, avem aici de-a face cu cele dou─â fe╚Ťe ale aceleia╚Öi monede. Pentru c─â ÔÇ×occidentalulÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×barbarulÔÇŁ nu s├«nt, ├«ntr-adev─âr, mai la vest sau mai b├«lb├«i╚Ťi. Nu s├«nt etichete reale. Dar s├«nt ÔÇ×eticheteÔÇŁ care semnalizeaz─â diferen╚Ťa dintre dou─â lumi mentale. Dou─â Weltanschauungen. Pe de-o parte, avem lumea unui sistem de valori bazat pe o anumit─â acuitate intelectual─â, nevoitoare spre un orizont al adev─ârului la care nu e dispus─â s─â renun╚Ťe, chit c─â ╚Ötie c─â nu-l va atinge niciodat─â. De cealalt─â parte e lumea f─âr─â orizont. ├Än lumea f─âr─â orizont, at├«t valoarea, c├«t ╚Öi adev─ârul s├«nt deopotriv─â fixe ╚Öi inexistente. ├Än lumea f─âr─â orizont, credin╚Ťa e fie inexistent─â, fie fanatic─â. Nu exist─â loc pentru ÔÇ×Cred, Doamne, ajut─â necredin╚Ťei mele!ÔÇŁ. ├Än ├Änfr├«ngerea g├«ndirii, Alain Finkielkraut vorbea despre lupta contemporan─â dintre fanatic ╚Öi zombi (cel care nu mai crede ├«n nimic).

La ora la care scriu aceste r├«nduri, c├«nd tancurile ╚Öi rachetele ╚Öi mor╚Ťii ╚Öi refugia╚Ťii dicteaz─â ╚Ötirile zilei, mi se pare evident c─â, pentru a supravie╚Ťui, occidentalul trebuie s─â se trezeasc─â ╚Öi s─â-╚Öi revizuiasc─â sistemul de valori. Aceast─â lume a polite╚Ťii (de la polis) ╚Öi a civiliza╚Ťiei (de la civis), aceast─â lume care a supravie╚Ťuit comunismului este sub asediul fanaticului. Al barbarului. Pentru a mai avea o ╚Öans─â, aceast─â lume va trebui s─â ├«╚Öi reg─âseasc─â orizontul.

Timpul nu mai are răbdare cu proștii.

Alin Fumurescu este associate professor la Departamentul de ╚śtiin╚Ťe Politice al Universit─â╚Ťii din Houston, autor al c─âr╚Ťii Compromisul. O istorie politic─â ╚Öi filozofic─â (Humanitas, 2019).

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.