Terminologii de sezon

Publicat în Dilema Veche nr. 775 din 27 decembrie 2018 – 9 ianuarie 2019
Terminologii de sezon jpeg

În seria de studii etnografice publicate la începutul secolului al XX-lea (între 1906 şi 1909) de Tudor Pamfile, în Analele Academiei Române, cu titlul Jocuri de copii, se pot găsi, în descrierile pitoreşti ale jocurilor de altădată, numeroase cuvinte regionale şi învechite, de mare interes pentru lexicografi; nu întîmplător, textele au fost folosite ca sursă pentru dicţionarul-tezaur al limbii române. Valoarea documentară a materialului folcloric este dublată de farmecul memorialistic al experienţelor comune: cititorul constată că unele dintre jocurile de acum peste un secol au fost transmise din generaţie în generaţie şi există şi astăzi, chiar dacă nu neapărat cu terminologia care le era asociată cîndva. În prima parte a studiului lui Tudor Pamfile, sînt descrise cîteva jocuri specifice iernii. Cea mai interesantă detaliere priveşte un divertisment la îndemîna tuturor: datul pe gheaţă. Se pare că încălţămintea din trecut constituia un avantaj pentru gheţuş: copiilor „le vine lucrul foarte lesnicios, din pricină că au ciobotele potcovite, iar pe talpă au ţinte cari lesne se lucie“ (p. 57). Datul pe gheaţă ar fi avut mai multe tipuri, atent înregistrate: ca lumea („îţi faci vînt de departe şi apoi te duci c un picior înainte“), mocăneşte („copiii îşi fac vînt, iar cînd ajung pe gheaţă sar în sus şi se duc hîrîiş, cu amîndouă picioarele alăturate“), cu faţa înainte sau cu faţa înapoi (cu întoarcere în salt), pe ouă („se lasă pe picioarele amîndouă“), într-un picior sau în potcoave („dîndu-se în dreapta sau în stînga, cu picioarele aplecate... amîndouă înăuntru sau în afară“).

Omătul e sursa mai multor distracţii accesibile şi rezistente în timp, în primul rînd a bătăii cu zăpadă. Terminologia culeasă de Tudor Pamfile (descrisă la p. 59 60) e uşor diferită de cea de azi: armele sînt cocoloaşe de zăpadă, iar activitatea e numită sburătuirea cu omăt; se mai făceau şi „bolovani mari cari se tot dau de-a dura“. Termenul bulgăre exista, desigur („Copiii iau ca ţintă un gard, un copac şi zvîrl într-însul cu bulgări de omăt“), dar nu se derivase încă bulgăreala actuală. Textul arată şi cum putea fi numit, regional, omul de zăpadă, înainte ca formula actuală (poate produsă spontan, poate calchiată după germană – Schneemann – sau franceză – bon­homme de neige) să se fi impus: momîie. Zăpada, spune Pamfile, este utilizată pentru „facerea de momîi: chipuri de oameni, cu mîni de lemn, cu ochi de cărbune etc.“ În dicţionarul german-român al lui Theodor Stamati (Iaşi, 1852), Schneemann era tradus om de omăt.

Mai complexă decît ne-am putea imagina azi era şi sania (p. 73), de două tipuri: dreaptă, „cînd se face din scînduri ascuţite la vîrf şi legate cu trei lemne împănate şi îngrădite cu nuiele“, trasă printr-un gînj şi avînd opţional şină („adică vreun cerc de poloboc“) sau cu oplene (în Dicţio­narul limbii române, opleanul este „fiecare dintre cele două lemne transversale care leagă şi fixează tălpile săniei“), mai mare şi avînd uneori cu tălpi de fier.

Mai mulţi termeni populari legaţi de ninsoare şi de depunerile de zăpadă se găsesc în excelentul Dicţionar al fenomenelor atmosferice, alcătuit de o echipă coordonată de Cristina Florescu şi apărut în 2017 la Editura Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi. Pe cît de limitate şi repetitive sînt formulele din limba standard, pe atît de variate ne apar cele vechi şi populare, multiplicate de sinonimia (diferenţiată regional) dintre zăpadă, nea şi omăt. Fulgii de zăpadă sînt denumiţi în funcţie de mărime (cei mari sînt flotac sau foloştină). Alături de fulg, se înregistrează mai multe desemnări de sursă metaforică: fir de zăpadă, fluture de zăpadă (sau de nea, omăt) şi chiar (în Oltenia) brabete de zăpadă. Zăpada se aşază în mormane numite nămete, troian, dar şi mal, măgură, ba chiar omăt de zăpadă. Numeroşi sînt şi termenii pentru ţurţuri, cu o instabilitate ridicată a formei cuvintelor (ţurloi, ţurţoi, ţurţalău, ţurţuluc etc.).

Nu ştiu cîţi dintre termenii hibernali populari şi regionali mai circulă, cu distincţiile lor tehnice mai mult sau mai puţin consecvente, dar enumerarea lor oferă o reconfortantă compensaţie pentru clişeele vehiculate în lunile de iarnă de mass-media, oscilînd între tonul catastrofic şi cel poetic-convenţional. 

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

image png
Reevaluarea lucrurilor de acasă
Și e de observat că țara s-a schimbat în mod fizic, mult mai mult decît atitudinea locuitorilor ei.
p 7 Sam Altman WC jpg
Capitalul cîștigă și în domeniul IA
Nu e de mirare că OpenAI nu a reușit să-și respecte misiunea.
image png
image png
Birocrații inventate, care să justifice plusul la salariu
Ne mai mirăm, apoi, de ce pleacă profesorii din învățămînt sau de ce ezită să vină.
image png
Șanticler
Rămîne să mai vorbim, desigur, despre sensurile alunecoase și imprevizibile generate de larga circulație a cuvîntului efemer.
image png
Un recrut de odinioară
Pe spatele gecii tînărului erau imprimate, în galben ţipător, cuvintele US Air Force.
image png
Mintea democratică și impunitatea poporului
Pe cînd mintea democratică nu exista, popoarele erau pedepsite.
image png
Moș Crăciun, John Fitzgerald Kennedy și bomba nucleară
A fost fix pe dos. Anul 1962 a adus cea mai gravă criză din timpul Războiului Rece, criza rachetelor nucleare din Cuba.
image png
Nevoia de umanioare
Ele sînt însoţitorul şi sprijinul ideal in dürftiger Zeit şi beneficiază de resurse încă nevalorificate în spaţiul Europei de Est.
image png
O fabulă a lui Socrate
E ceea ce am pățit și eu: după ce m-a durut piciorul din cauza legăturii, iată că a urmat și plăcerea.
image png
Spirala ghinionului și ghicitul în gri
Poate nu la fel de ostentativ, dar cei care spun lucrurile sînt, din nou, tratați ca excentrici stridenți și, pe alocuri, isterici.
image png
Cine sapă la temelia pilonului II
Este incredibilă tenacitatea cu care politicienii din zona de stînga atacă pilonul II de pensii administrate privat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.

Adevarul.ro

image
Soluția unei femei medic pentru salvarea soțului infectat cu o bacterie mortală: un tratament obscur cu virusuri
Când niciun antibiotic nu a mai funcționat în cazul soțului său infectat cu o bacterie periculoasă, o femeie medic a apelat la un tratament considerat obscur, folosind un inamic natural al bacteriilor pentru a-i salva viața.
image
Ce se întâmplă în timpul unei circumcizii. Care sunt riscurile și beneficiile procedurii
Deși considerată cea mai veche și cea mai frecventă operație din lume, circumcizia - îndepărtarea chirurgicală a prepuțului - este încă o procedură controversată, potrivit Yahoo! Life.
image
Piscină și elicopter pe cel mai mare super-iaht submarin din lume, în valoare de 2 miliarde de dolari
Compania producătoare a lansat, de asemenea, insule unice în felul lor, pe care se poate naviga sau poate acosta super-submarinul.

HIstoria.ro

image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.
image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.