Tene┼či ┼či alte ├«nc─âl┼ú─âri

Publicat în Dilema Veche nr. 545 din 24-30 iulie 2014
Cioace jpeg

Mesaje publicitare insistente ┼či site-uri specializate ├«n v├«nz─âri afi┼čeaz─â, f─âr─â ezitare, forma tene┼či (tenesi-converse.ro; ÔÇ×s├«ntem o echip─â t├«n─âr─â ┼či dinamic─â, din Bucure┼čti, care pune la dispozi┼úia dvs tene┼či Converse All Star la pre┼úuri minimeÔÇť etc.). B─ânuiesc c─â e vorba de o strategie publicitar─â: forma cu conota┼úii suburbane, condamnat─â de norma lingvistic─â, e at├«t de frecvent─â ├«nc├«t bunii negustori nu-┼či permit s─â o ignore. Mai exact, ├«n spa┼úiul Internetului, ├«n care oamenii caut─â informa┼úii prin cuvinte-cheie, ┼čansele de accesare cresc, foarte probabil, prin adaptarea la limbajul publicului: produc─âtorii ┼či v├«nz─âtorii se simt datori s─â r─âspund─â prompt cererii de tene┼či. Adoptarea unei strategii de marketing ar explica de ce pe unele pagini forma incorect─â alterneaz─â, derutant, cu cea standard.

Altminteri, forma corect─â e foarte la ├«ndem├«n─â: chiar cei care nu consult─â dic┼úionare clasice pot folosi, dintr-un click, dex-online, iar explica┼úii ┼či recomand─âri s├«nt oferite de mai multe site-uri care ┼či-au propus s─â discute teme de cultivare a limbii. S├«nt posibile, desigur, ┼či explica┼úii mai simple pentru folosirea lui tene┼či: ignoran┼úa, neglijen┼úa, impresia c─â norma chiar admite varia┼úia ├«n acest caz, ├«n temeiul r─âsp├«ndirii extreme a formei. Ar fi de altfel interesant de ┼čtiut care s├«nt percep┼úiile ┼či evalu─ârile vorbitorilor fat─â de acest caz de varia┼úie. Mi se pare c─â pentru anumi┼úi vorbitori actuali folosirea lui tene┼či e una dintre acele devieri de la norm─â care stigmatizeaz─â ┼či enerveaz─â, pentru c─â se asociaz─â unui stil conotat social. Opiniile exprimate aleatoriu ├«n Internet s├«nt, desigur, diverse. Pentru unii, tene┼či e un muntenism iritant, pentru al┼úii, singura form─â cunoscut─â, sau o variant─â tolerabil─â, cu o diferen┼ú─â abia perceptibil─â. Un site destinat utilizatorilor foarte tineri (dar nu se ┼čtie niciodat─â cine e ├«n spatele pseudonimelor!) ofer─â, ca r─âspuns la ├«ntrebarea ÔÇ×tene┼či sau teni┼či?ÔÇť, o acumulare de p─âreri dintre cele mai derutante: ÔÇ×Teni┼či? Nu te zg├«rie pe creier aceast─â variant─â? E tene┼či toat─â ziua. Teni┼či spunem noi, ├«n vorbire, dar corect se scrie tene┼čiÔÇť; ÔÇ×Tene┼či zic doar ─âia foarte kulÔÇť; ÔÇ×├Än magazin am v─âzut ┬źtene┼či┬╗ÔÇť; ÔÇ×Teni┼či... tene┼či e de mod─â vecheÔÇť (clopotel.ro).

Explica┼úia formei tene┼či nu e complicat─â: este posibil ca e ├«n loc de i s─â fi ap─ârut printr-un fenomen de hipercorectitudine (reac┼úie la ├«nchiderea popular─â a lui e la i, ├«n alte situa┼úii) sau, strict fonetic, prin asimilare, sub influen┼úa primului e din cuv├«nt (mai ales ├«ntr-un anume tip de pronun┼úare ÔÇ×relaxat─âÔÇť). Teni┼či e atestat ├«n dic┼úionarele noastre pe baza unui articol din 1966 (din revista Limba rom├ón─â); sintagma pantofi de tenis ap─âruse mai devreme, ├«n Dic┼úionarul limbii rom├óne (DLR), fiind exemplificat─â printr-un citat din teatrul lui Mihail Sebastian. Desigur c─â primele utiliz─âri ale sintagmei ┼či chiar ale inova┼úiei colocviale teni┼či ÔÇô ap─ârute prin metonimie (ca ┼či basche┼úi) din numele destina┼úiei sportive ÔÇô s├«nt ceva mai vechi ┼či ar putea fi identificate ├«n presa vremii.

Dincolo de oscila┼úiile formei, cuv├«ntul ne atrage aten┼úia ┼či asupra unei tendin┼úe lexicale a limbii rom├óne: de specificare a tipului de ├«nc─âl┼ú─âminte, de multiplicare a termenilor care identific─â anumite modele. ├Än rom├óna actual─â nici nu exist─â, de fapt, un termen generic concretizabil (cum s├«nt, ├«n mai mare m─âsur─â, fran┼úuzescul chaussures sau englezescul shoes): chiar dac─â uneori e folosit cu sens general pantofi, e clar c─â acesta (definit ├«n DLR ca: ÔÇ×├«nc─âl┼ú─âminte de strad─â care acoper─â laba piciorului p├«n─â la glezn─âÔÇť) nu poate acoperi varietatea de ghete, sandale, bocanci, cizme, adida┼či, ┼člapi, papuci, ┼čo┼čoni, gumari etc. Dimensiunea, forma, diferite detalii func┼úionale separ─â net subtipurile, astfel c─â teni┼čii s├«nt pantofi de tenis, iar basche┼úii ÔÇô ghete de baschet. Genericul ├«nc─âl┼ú─âminte, abstract ┼či colectiv, nu supline┼čte aceast─â lips─â: nu e niciodat─â folosit ├«n situa┼úii cotidiene, concretizat (├«n enun┼úuri de genul: ÔÇ×mi-am pus repede ├«nc─âl┼ú─âmintea ├«n picioare ┼či am zbughit-o pe u┼č─âÔÇť). Singurul termen care s-ar potrivi ├«n asemenea contexte, ├«nc─âl┼ú─âri, apar┼úine doar registrului popular ┼či e destul de ├«nvechit. Dic┼úionarul lui Laurian ┼či Massim (1871-1876) recomanda, spre sf├«r┼čitul secolului al XIX-lea, forma c─âl┼ú─âm├«nt (scris─â calciamentu), care doar ÔÇ×├«n gura poporuluiÔÇť ap─ârea ca ├«nc─âl┼ú─âm├«nt (incalciamentu) ÔÇ×totu lucrulu cu ce ne incalciamu: calcii, calcionele, cib├│tele, socciiÔÇť. ├Än acest caz, propunerile academice latiniste nu au avut deloc succes.

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea Bucure┼čti. A publicat, ├«ntre altele, volumele Limbaj ┼či politic─â (Editura Universit─â┼úii Bucure┼čti, 2007) ┼či 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colec┼úia ÔÇ×Via┼úa cuvintelorÔÇť, 2010).

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

HIstoria.ro

image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
B─ât─âlia de la Poltava, sau cum a devenit Rusia o Mare Putere
27 iunie 1709: în urma victoriei de la Poltava, Rusia se alătură grupului de Mari Puteri europene și, prin înfrângerea Suediei, câștigă definitiv poziția de cea mai mare putere a Europei Nord-Estice. Era primul pas al dezvoltării fulminante a Rusiei. Bătălia de la Poltava, una din cele mai mari bătălii ale Marelui Război Nordic (uitat, din păcate, de istoriografia modernă), a avut, așadar, consecin
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.