Teaching in the USA

Publicat în Dilema Veche nr. 192 din 15 Oct 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Titlul poate p─ârea arogant, ├«n englez─â, dar nu am g─âsit ceva care s─â sune at├«t de potrivit ├«n rom├óne┼čte ("pred├«nd ├«n SUA" suna hilar, iar varianta "Profesor ├«n America" e prea pompoas─â ┼či preten┼úioas─â). M─â g├«ndesc de c├«teva zile s─â ┼úin un gen de jurnal despre ├«nt├«mpl─âri, obiecte, locuri, oameni ├«nt├«lni┼úi ├«n campusul Universit─â┼úii statului Illinois (University of Illinois), Champaign-Urbana, dup─â numele localit─â┼úilor ce g─âzduiesc ┼čcoala, lipite una de cealalt─â. S├«nt aici ca profesor vizitator pentru semestrul de toamn─â (visiting for the Fall semester) la Departamentul de Matematic─â, pozi┼úie pentru care am aplicat ┼či am fost admis ┼či datorit─â lobby-ului f─âcut de doi dintre colegii de aici, profesori, cu care am publicat c├«teva lucr─âri apreciate. A contat ┼či faptul c─â m─â aveau ├«n vedere s─â-i sprijin la preg─âtirea studen┼úilor pentru concursul Putnam (olimpiada matematic─â studen┼úeasc─â a SUA, extrem de select─â). Universitatea este una dintre cele mai importante institu┼úii de ├«nv─â┼ú─âm├«nt superior de stat din SUA. ├Änfiin┼úat─â ├«n 1868, are acum peste 40.000 de studen┼úi ┼či de┼úine peste 20 de Premii Nobel, multe ├«n fizic─â. ┼×colile de inginerie ┼či fizic─â s├«nt ├«ntre primele 5 din SUA; nici matematica nu st─â r─âu, ├«n primele 15. Doresc ca ├«n c├«te un mic articol, ├«n func┼úie de fotografia culeas─â de mintea mea, s─â m─â refer la c├«te o idee sau obiect. Totul va fi trecut prin modul meu de analiz─â, deci rezultatul va fi oarecum subiectiv, dar cred c─â e util pentru cei ce vor s─â ├«n┼úeleag─â o parte din America, vor poate s─â ├«nve┼úe aici sau - de ce nu - s─â-┼či fac─â un viitor pe acest t─âr├«m. Poate c─â ┼či cele c├«teva mii de p─ârin┼úi, cu copii la studii aici, vor ├«n┼úelege mai bine cum tr─âiesc copiii lor ├«n mediul universitar; b─ânuiesc c─â nu li se povestesc totdeauna prea multe. A┼čadar, sper s─â ├«nt├«lnesc idei. Ca profesor la o universitate important─â, adic─â una care are tradi┼úie, bine clasat─â ├«n topul celor mai bune, acord─â doctorate (grading school), tr─âie┼čti la scar─â mic─â toate dilemele ┼či contradic┼úiile vie┼úii americane ├«n viziunea unui european. O s─â ├«ncerc s─â explic. Despre modalit─â┼úile ├«n care ajungi s─â ocupi o astfel de pozi┼úie am vorbit, iar faptul c─â po┼úi ajunge imediat dup─â doctorat profesor universitar este o dovad─â a respect─ârii valorilor, pentru c─â ele s├«nt o investi┼úie. Nu se poate ├«nc─â a┼ča ceva ├«n Rom├ónia; nu pot uita argumentul de tipul "m─âcar un curs s─â fi scris ca s─â aib─â preten┼úia s─â ajung─â conferen┼úiar". Asta e ├«ns─â ┼či America ├«n totalitatea ei: valorile evidente s├«nt promovate indiferent de v├«rst─â. E ca ├«n sport: un fotbalist t├«n─âr, chiar neexperimentat, dar serios ┼či talentat, are pe pia┼ú─â o valoare mai mare dec├«t unul consacrat, dar spre sf├«r┼čitul carierei. S─â m─â ├«ntorc ├«ns─â la "activitatea didactic─â". Spre deosebire de Europa, ┼čcoala universitar─â e mai asem─ân─âtoare liceului de la noi. O lec┼úie ┼úine 50 de minute ┼či, ├«n func┼úie de "creditele" acordate, se desf─â┼čoar─â mai multe zile pe s─âpt─âm├«n─â ├«n acela┼či loc ┼či la aceea┼či or─â. ├Än general, creditele coincid cu num─ârul de lec┼úii pe s─âpt─âm├«n─â. Ca profesor nu po┼úi ├«nt├«rzia. Faci o impresie execrabil─â, iar studen┼úii ├«n general reclam─â o astfel de atitudine. Nici nu po┼úi dep─â┼či timpul acordat. Aici, la University of Illinois sun─â chiar clopo┼úelul ├«n toate cl─âdirile cu s─âli de curs. Materia predat─â: nu prea ai libertate ca profesor. ┼ói se d─â manualul ┼či syllabus-ul, adic─â program pe ore, tu ai doar libertatea discut─ârii ┼či interpret─ârii acesteia. Manualele s├«nt de altfel extrem de ├«ngrijit elaborate ┼či cu multe exemple. E o afacere uria┼č─â s─â fii autorul unui astfel de manual, mai ales la nivelul undergraduate (adic─â primii ani ├«nainte de master): jum─âtate din universit─â┼úile americane folosesc acelea┼či manuale. Scumpe ┼či grele, ├«n kilograme ├«ns─â. S├«nt cartonate, mari, cu sute de pagini. De aceea ├«i vezi pe to┼úi studen┼úii cu rucsacuri ├«nc─ârcate, iar una dintre ├«ntreb─ârile lor la ├«nceputul cursului este dac─â trebuie s─â aib─â manualele cu ei mereu. De obicei, un curs nu ├«nseamn─â parcurgerea ├«n ├«ntregime a unui astfel de manual. Dai teme la fiecare lec┼úie. S├«nt con┼čtien┼úi de importan┼úa acestei activit─â┼úi. Cu o con┼čtiinciozitate exemplar─â, majoritatea aduc temele ├«n zilele ├«n care le spui c─â trebuie predat─â homework due ┼či a┼čteapt─â s─â o corectezi cu observa┼úii. Pentru un curs cu mai mul┼úi studen┼úi, ca profesor beneficiezi de un asistent de corectare (grader), de obicei un student graduate, adic─â doctorand. ├Äi pasezi lucr─ârile ┼či dup─â c├«teva zile el ┼úi le las─â la cutia po┼čtal─â corectate. Apoi, periodic, dai lucr─âri de control ├«n general anun┼úate, quiz le numesc ei. ┼×i astea conteaz─â la nota final─â ┼či trebuie s─â fii atent s─â le contabilizezi. ├Än plus, cam de dou─â ori pe semestru anun┼úi de la ├«nceput examene par┼úiale, midterms, ┼či trebuie s─â fii atent s─â precizezi modul de corectare cu ponderea ├«n nota final─â. Peste astea, cam de trei ori pe s─âpt─âm├«n─â ai office hours, ore de consulta┼úii anun┼úate ├«n biroul t─âu, unde oricine vine ┼či te ├«ntreab─â legat de curs sau teme. E o munc─â serioas─â ┼či stresant─â ├«n fapt. Mai ai ┼či alte activit─â┼úi nu neap─ârat normate: e bine s─â participi la c├«teva dintre seminariile ┼čtiin┼úifice ale facult─â┼úii, s─âpt─âm├«nal. Asta ├«n leg─âtur─â sau peste activitatea ┼čtiin┼úific─â concretizat─â ├«n num─ârul ┼či calitatea lucr─ârilor publicate sau a grant-urilor ob┼úinute. Nu e u┼čor ┼či nici relaxant. Exist─â ├«ns─â motive de mari satisfac┼úii ca profesor. ├Än primul r├«nd, societatea ├«┼úi consider─â pozi┼úia ca fiind una de excelen┼ú─â ┼či o respect─â. ├Än al doilea r├«nd, beneficiezi de o vacan┼ú─â incredibil de mare, comparativ cu concediile de maximum dou─â s─âpt─âm├«ni ale angaja┼úilor la stat sau ├«n companii. Apoi circuli la congrese, conferin┼úe, cu destul─â u┼čurin┼ú─â ┼či cu bune sponsoriz─âri din partea universit─â┼úii. ┼×i nu ├«n ultimul r├«nd, costul asigur─ârii medicale este extrem de mic, comparativ cu alte domenii: centrele medicale ale universit─â┼úii acord─â reduceri substan┼úiale cadrelor didactice prin compania de asigur─âri a acesteia. Totul pare minunat. Problema o reprezint─â ├«ns─â de multe ori familia ┼či locul. C├«┼čtigi un post la o universitate de top, ce faci ├«ns─â cu so┼úia, mai ales dac─â e dasc─âl ┼či ea, sau cum rezi┼čti ├«ntr-un loc ├«n care, ├«n afar─â de universitate, nu mai e nimic dec├«t c├«mp...

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
Reac┼úii dup─â ┼čedin┼úa foto a lui Brad Pitt pentru GQ Magazine: ÔÇ×Arat─â ca un cadavruÔÇŁ
Desemnat ├«n anii '90 cel mai sexy b─ârbat ├«n via┼ú─â de revista People, actorul Brad Pitt ┼či-a ┼čocat fanii cu cea mai recent─â ┼čedin┼ú─â foto realizat─â pentru revista GQ, mai mul┼úi internau┼úi coment├ónd c─â arat─â ca un cadavru.
image
Lacul c─âutat de zeci de mii de turi┼čti pentru tratamente s-a colorat ├«n roz. Explica┼úiile cercet─âtorilor VIDEO
Pe l├óng─â culoare, lacul eman─â ┼či un miros nepl─âcut. ├Än fiecare an, aici vin zeci de mii de turi┼čti la tratament. Speciali┼čtii vin cu explica┼úii.
image
CTP ne treze┼čte la realitate: ÔÇ×Popovici? Dar de ce s─â m─â simt m├óndru?ÔÇť
Cristian Tudor Popescu a comentat, în stilul său caracteristic, performanţa lui David Popovici la Mondialele de nataţie, unde sportivul de 17 ani a cucerit două medalii de aur.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.