Te uit─â, decembre...

Publicat în Dilema Veche nr. 869 din 3 - 9 decembrie 2020
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg

├Äncep├«nd cu 1989, decembrie nu mai este o lun─â simpl─â pentru rom├óni. Pe l├«ng─â Cr─âciun ╚Öi Revelion, prilejuri deja tradi╚Ťionale pentru excese, alerg─âtur─â, efuziuni ╚Öi emo╚Ťii, s-au ad─âugat tres─ârirea de Ziua Na╚Ťional─â ╚Öi exerci╚Ťiul obligatoriu al evoc─ârii Revolu╚Ťiei. A╚Öadar, unor obliga╚Ťii mai degrab─â private (de fapt, generalizate) s-au ad─âugat obliga╚Ťii colective. Nobile pentru unii, formale pentru al╚Ťii, de serviciu pentru c├«╚Ťiva. ├Äns─â aceste obliga╚Ťii dau rom├ónului ╚Öi o ╚Öans─â anume, la care ╚Ťine mult: aceea de a-╚Öi rescrie istoria. Pasiunea pentru istorie a rom├ónilor este direct propor╚Ťional─â cu dimensiunea acestei istorii: mic─â. ├Äns─â, c├«nd prind ocazia, ÔÇ×la o adic─âÔÇŁ, nu-i rom├ón s─â se dea la o parte c├«nd e vorba de istoria Rom├óniei. Iar decembrie a cam devenit ÔÇ×o adic─âÔÇŁ.

Despre 1 decembrie 1918 continu─âm s─â vorbim ├«n termeni emfatici, dar distan╚Ťi. E ca ╚Öi cum acel eveniment este at├«t de departe ╚Öi at├«t de mare, iar noi s├«ntem at├«t de mici ╚Öi at├«t de recen╚Ťi, ├«nc├«t nu prea ╚Ötim ce s─â facem cu el. P─ârerea mea este c─â 1 decembrie 1918, ├«n ciuda c─âr╚Ťilor scrise, a filmelor f─âcute, a simpozioanelor ╚Öi s─ârb─âtoririlor (am avut chiar Centenar!), a populariz─ârii sale, r─âm├«ne un moment de istorie na╚Ťional─â cu care nu ╚Ötim bine ce s─â facem. Prea eroic, prea generos, prea luminos, prea vizionar pentru bie╚Ťii de noi, mici c├«rti╚Ťe orgolioase ale unei istorii meschine. O fi 1 decembrie Zi Na╚Ťional─â, dar e clar c─â nu e ziua noastr─â, a celor de azi, a mea ╚Öi a dumneavoastr─â, a celor de pe Facebook, de prin ONG-uri, din corpora╚Ťii sau de la Guvern ÔÇô pare mai mult ziua altora, a unor str─âmo╚Öi cu care nu avem ╚Öi, oricum, nu vrem s─â avem prea mult de-a face.

├Än ceea ce prive╚Öte Revolu╚Ťia din 1989, discursul public preponderent s-a modificat ├«n anii care au urmat. La ├«nceput, se vorbea mult ╚Öi vibrant despre eroism, jertf─â, curaj, demnitate reg─âsit─â, baricade ╚Öi, doar marginal, despre comploturi, Malta, Gorbaciov, servicii ungure╚Öti, KGB, Securitate. ├Än ultimii ani, discursul marginal a devenit principal, iar discursul alt─âdat─â principal a devenit marginal. ╚śi, vai, ridicol. De c├«╚Ťiva ani, cum se apropie 22 decembrie, ziarele se umplu de dezv─âluiri senza╚Ťionale, de t─âceri rupte, de documente ├«nc─â nev─âzute de ochii opiniei publice, de revela╚Ťii, de m─ârturii care, desigur, schimb─â tot ce ╚Ötiam, nimic nu va mai fi ca ├«nainte! ├Än realitate, marile revela╚Ťii s├«nt loc comun ├«nc─â din anii 1990, c─âci, de fapt, se tot republic─â acelea╚Öi lucruri spuse/scrise de fo╚Öti ╚Öefi sau agen╚Ťi ai Securit─â╚Ťii. An de an, ├«n decembrie, aceste acelea╚Öi lucruri ne s├«nt v├«ndute drept uluitoare revela╚Ťii.

├Änc─â de la ├«nceput este de spus c─â a considera Securitatea drept un fel de taini╚Ť─â a adev─ârului despre anii comunismului, inclusiv despre propria ei pr─âbu╚Öire, insult─â nu doar memoria unui popor ├«ntreg, ci ╚Öi minima inteligen╚Ť─â. Nici m─âcar securi╚Ötii nu cred ├«n adev─ârurile Securit─â╚Ťii, institu╚Ťie special antrenat─â s─â camufleze adev─ârul, s─â mint─â, s─â r─âsp├«ndeasc─â zvonuri false, s─â calomnieze, s─â ├«nsceneze. E ca ╚Öi cum NKVD-ul ar fi considerat sursa cea mai valid─â pentru adev─ârul despre regimul lui Stalin ╚Öi Gestapo-ul sursa cea mai credibil─â despre regimul lui Hitler.

Teza pe care Securitatea o tot repet─â despre Revolu╚Ťia din decembrie 1989 ├«nc─â din primii ani post-decembri╚Öti este aceea a complotului interna╚Ťional. Gorbaciov, cu binecuv├«ntare american─â, l-a suprimat pe Ceau╚Öescu. Poporul rom├ón, de fapt, nici nu s-a revoltat cu de la sine voin╚Ť─â, ci a fost abil ├«nt─âr├«tat de agen╚Ťi ai puterilor str─âine, ca o hait─â de c─â╚Ťei ├«nfometa╚Ťi ╚Öi pro╚Öti. ├Än general, disiden╚Ťii anticeau╚Öi╚Öti/anticomuni╚Öti mai mult sau mai pu╚Ťin publici, sus╚Ťine Securitatea, erau agen╚Ťi ai unor puteri str─âine. ├Än ceea ce-l prive╚Öte pe Ceau╚Öescu, Securitatea are ├«n general o p─ârere bun─â despre el. Sigur, a gre╚Öit c─â n-a dat m├«ncare oamenilor ╚Öi, la b─âtr├«ne╚Ťe, devenise cam paranoic, era bolnav de diabet ╚Öi complet confiscat de zgrip╚Ťuroaica de nevast─â-sa, dar ├«n rest era un mare conduc─âtor de ╚Ťar─â, un mare patriot. Rom├ónia ├«ns─â╚Öi, ├«n viziunea Securit─â╚Ťii, era foarte bine a╚Öa cum era ├«nainte de 1990, poate cu acest nepl─âcut detaliu c─â nu prea g─âseai de m├«ncare. Asta ne ╚Öi spun securi╚Ötii: dac─â d─âdea Ceau╚Öescu de m├«ncare poporului, nu c─âdea. Dar, ├«n rest, era foarte bine! Noi eram un staul de vite malnutrite ╚Öi au venit lupii ╚Öi ne-au ├«nt─âr├«tat la dezordine. Dac─â eram vite bine hr─ânite, nu ascultam de lupi.

Ideea este c─â ceea ce s-a n─âpustit asupra ╚Ť─âri╚Öoarei ├«n decembrie 1989 a fost mult prea mult pentru puterile oneste ale Securit─â╚Ťii. A╚Öa c─â s-a retras ├«n caz─ârmi. Ap─ârarea Securit─â╚Ťii ├«n privin╚Ťa represiunii din 16-22 decembrie ╚Öi, apoi, ├«n privin╚Ťa crimelor de dup─â 22 decembrie este, dup─â mine, de-a dreptul neru╚Öinat─â. Ni se spune c─â Securitatea avea posibilit─â╚Ťile s─â declan╚Öeze un adev─ârat m─âcel, dar n-a f─âcut-o. Pentru c─â nu ne-a m─âcel─ârit, de╚Öi putea, Securitatea merit─â, dup─â unii, chiar un monument. Nu avem dec├«t s─â mul╚Ťumim Securit─â╚Ťii c─â a ucis a╚Öa pu╚Ťini dintre noi; putea mai mult, dar ne-a iubit.

F─âr─â s─â fiu un scotocitor de arhive, cred, mai degrab─â, c─â ├«n cazul securi╚Ötilor mici ╚Öi mari din decembrie 1989 a func╚Ťionat instinctul firesc de supravie╚Ťuire. Cu sute de mii de oameni ├«n strad─â, dac─â Securitatea deschidea foc ar fi ucis, f─âr─â ├«ndoial─â, mul╚Ťi, dar nici nu cred c─â mai r─âm├«nea vreun securist ├«n via╚Ť─â. Ordinul generalului Vlad de retragere ├«n caz─ârmi nu exprim─â deloc sus╚Ťinerea Revolu╚Ťiei, ci frica de a fi pe strad─â, ├«n v─âzul mul╚Ťimii, ├«n acele zile. A╚Öa c─â, dac─â Securitatea se bate singur─â pe um─âr acum c─â a evitat m─âcelul, ar trebui s─â mul╚Ťumeasc─â ├«nzecit rom├ónilor c─â i-au l─âsat s─â ajung─â p├«n─â azi, la 30 de ani de la c─âderea lui Ceau╚Öescu, s─â o poat─â face. A╚Öa haotic ╚Öi nepreg─âtit cum a fost, poporul rom├ón aflat ├«n strad─â ├«n zilele lui decembrie 1989 a dat dovad─â de o ├«n─âl╚Ť─âtoare, aproape neverosmil─â responsabilitate ╚Öi maturitate, oprindu-se s─â-i lin╚Öeze pe cei care l-au chinuit ╚Öi umilit.

Nu faptul ├«n sine c─â Securitatea vorbe╚Öte azi despre Revolu╚Ťie mi se pare revolt─âtor. ├Än fond, ╚Öi ei au dreptul s─â se exprime, ╚Öi ei au dreptul s─â se apere, prezent├«nd evenimentele din unghiul care-i avantajeaz─â. Ceea ce mi se pare ├«n neregul─â este ridicarea punctelor lor de vedere la rang de adev─âr istoric incontestabil ÔÇô acest ÔÇ×a fost a╚Öa cum zice SecuritateaÔÇŁ pe care, subtil sau de-a dreptul, gazetele pline de aceste dezv─âluiri vor s─â ni-l v├«re ├«n minte.

Asist─âm, de 30 de ani, la o pasare a responsabilit─â╚Ťii crimelor din decembrie 1989 ├«ntre vechea armat─â ╚Öi vechea Securitate. P─ârerea mea, de biet contemporan al acelor zile, este c─â ambele institu╚Ťii s-au b─âl─âcit ├«n s├«ngele rom├ónilor. ╚śi au f─âcut-o nu din vreo convingere, ci de fric─â. Uite-a╚Öa, b─ârba╚Ťi cu stele pe um─âr din ÔÇ×institu╚Ťiile de for╚Ť─âÔÇŁ, cum le place lor s─â spun─â, erau ├«nfrico╚Öa╚Ťi ca ni╚Öte ╚Öoricei ├«n acele zile. P├«n─â ├«n 22 decembrie le era fric─â de Ceau╚Öescu ╚Öi de propriul lor sistem, dup─â 22 decembrie le-a fost fric─â de poporul dezl─ân╚Ťuit. ╚śi de-aia au tras, ╚Öi ├«nainte, ╚Öi dup─â 22.

Se spune c─â istoria este scris─â de ├«nving─âtori. Faptul c─â istoria Revolu╚Ťiei din decembrie 1989 este tot mai mult (re)scris─â de fosta Securitate ├«mi d─â fiori.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.