Te dai cu părerea...

Publicat în Dilema Veche nr. 618 din 17-23 decembrie 2015
„Cu bule“ jpeg

Cu vreo 15 ani în urmă, scriam despre locuţiunea a-şi da cu părerea, foarte răspîndită şi pe atunci în limbajul colocvial, dar asociată, tocmai din acest motiv, cu o notă de ironie, de deriziune: datul cu părerea fiind perceput ca o activitate amatoristică şi neangajantă. Timpul trece repede: astăzi, mi se pare că a-şi da cu părerea şi-a mai pierdut din nota colocvială, banalizîndu-se în destul de mare măsură. E la modă o altă variantă de construcţie, mai neobişnuită, chiar şocantă pentru cine nu a mai întîlnit-o: a se da cu părerea. Exemplele oferite de Internet sînt numeroase: „Chestii pe care nu le cunosc, lucruri despre care pot doar să mă dau cu părerea“ (piticu.ro); „Dacă vrei să mă înjuri pe principiul (…) că n-am nici un drept să mă dau cu părerea, poţi să o faci acum“ (ziuanews.ro); „E uşor să te dai cu părerea… mai ales cînd nu te pricepi“ (mamebune.ro); „Doar ascultă-l şi apoi te dai cu părerea!“ (a1.ro) etc. Expresia a fost consemnată jurnalistic şi în declaraţia unui membru al Parlamentului: „«Eu de financiar nu pot să mă dau cu părerea. Dacă spune comisia juridică că trebuie, trebuie», a declarat senatorul UNPR C.P. la Realitatea TV“ (stiripesurse.ro).

Consultarea dicţionarelor istorice pare să sugereze că a existat mai întîi expresia a-şi da părerea (poate calc după fr. donner son avis), atestată în secolul al XIX-lea, de pildă la Grigore Alexandrescu: „Tuşesc, zîmbesc, mă leagăn şi-mi dau a mea părere“). Aceasta a fost apoi modificată expresiv şi analogic, devenind construcţia a-şi da cu părerea, atestată pe la mijlocul secolului al XX-lea (la G. Călinescu: „Ce rost are – îşi dădu Felix cu părerea“) şi pe care vorbitorii au acceptat-o cu entuziasm mimetic. În construcţia cu reflexivul îşi, acesta era justificat (indicînd sursa, apartenenţa: „părerea sa“), singurul element nemotivat logic fiind prepoziţia cu (structura sintactică destul de opacă se regăseşte în şi mai glumeaţa formulă a-şi da cu presupusul).

E posibil ca trecerea de la a-şi da cu părerea la a se da cu părerea să fi avut ca punct de pornire construcţiile cu pronume de persoana I şi a II-a plural, care au aceeaşi formă de dativ şi acuzativ (ne, vă): „Nouă, românilor, ne place să comentăm tot timpul, să ne dăm cu părerea“ (ziare.com); „Vă rog, puţină decenţă, cînd vă daţi cu părerea despre e­co­no­mi­a Ro­mâ­ni­ei!“ (vox­pu­bli­ca.rea­li­ta­tea.net). Ori­­cum, în construcţia a se da cu părerea e­fec­tul de surpriză (deconcertantă) provine din lipsa unei serii analogice: construcţia cu reflexivul se şi cu prepoziţia cu (a se da cu…) nu mai apare la alte verbe din aceeaşi sferă (a exprimării, a vorbirii, a gîndirii), ci pentru cu totul alte tipare semantice: deplasare (a se da cu sania),  alianţă (a se da cu duşmanii), aplicare (a se da cu ruj) etc. Merită amintit că fo­lo­sirea tiparului pentru verbe de deplasare s-a dovedit foarte productivă în limbajul colocvial actual: a se da cu bicicleta, cu paraşuta, cu caiacul etc. 

De fapt, expresia a se da cu părerea – neobişnuită pentru mulţi vorbitori – nu e tocmai o noutate: era deja înregistrată în Dicţionarul limbii române (DLR), tomul VIII, Litera P, 1972, în articolul părere, cu un citat din Cezar Petrescu: „Are talent, se dădu cu părerea Ion Ozun“ (Calea Victoriei). În romanul Întunecare, construcţia apare în vorbirea unui jandarm: „Poate dumneata crezi că ai vreun drept să te amesteci, să te dai cu părerea?“

Exemplele din Internet par să indice o frecvenţă mai mare a construcţiei în texte produse de vorbitori din Republica Moldova: „Cumva tu ai studiat Istoria Moldovei scrisă de sovietici ca să te dai cu părerea?“ (moldovenii.md); „a postat un mesaj pe Facebook, unde se dă cu părerea despre Pomul de Crăciun, instalat în centrul capitalei“ (protv.md). Dacă în locul formei de prezent a verbului căutăm o formă de trecut, rezultatul este de-a dreptul spectaculos: aproape toate atestările sînt din spaţiul moldovenesc – „Jucătorii lui FC Milsami s-au dat cu părerea pe marginea cazului FC Costuleni“ (milsami.md); „Printre cei care s-au dat cu părerea au fost și șoferi care circulă sau au circulat recent cu un permis de conducere de tip vechi“ (autoexpert.md). Mai mult: utilizările par să fie nemarcate stilistic, deci acceptate într-un registru standard, poate chiar înalt: „Rînd pe rînd, liderii partidelor care au acces în Legislativ s-au dat cu părerea despre votul de astăzi“ (prime.md); „Politicienii s‑au dat cu părerea lăsînd să se înțeleagă că astfel de forme ultimative nu pot face parte dintr-un dialog constructiv“ (basarabia.md).

Dacă asociem cele două dovezi – atestarea timpurie la Cezar Petrescu, prozator născut la Cotnari, şi prezenţa masivă a construcţiei în texte actuale din Republica Moldova –, putem presupune că varianta a se da cu părerea este cel puţin preferată regional. Frecvenţa ei actuală ar ilustra nu doar fenomenul de contaminare rapidă, de răspîndire a unei abateri de la normă, ci şi posibilitatea de a interpreta o variantă regională în cheia expresivităţii colocviale.

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cea mai terifiantă armă a dacilor. A băgat spaima în romani și i-a forțat să-și modifice echipamentul militar
Cea mai de temut armă folosită de războinici daci a fost, fără îndoială, falx-ul, spun specialiștii. Era vorba despre o armă cu o lamă curbă care putea ajunge și la un metru lungime, mânuită de luptători profesioniști de elită. Falx-ul în mâinile potrivite făcea ravagii în rândurile inamicului.
image
Alimentația uimitoare a celor mai de temut războinici ai antichității. Alimentul minune consumat de spartani, gladiatori, celți și daci
Printre cei mai renumiți dar și de temut luptători ai antichității erau în mare parte vegetarieni, sau cel mult lacto-vegetarieni, cu un consum ocazional de carne. Cel puțin asta arată noile cercetări, mai ales pe rămășițele gladiatorilor din arenele romane.
image
Explicațiile unui psiholog privind riscurile dormitului în paturi separate în cuplu
Somnul alături de persoana iubită poate aduce o multitudine de beneficii, în timp ce dormitul în paturi separate poate duce la o distanțare în relația de cuplu atrage atenția psihologul Iulia Barca.

HIstoria.ro

image
,,Haide, haide RPR, du-ne la victorie!” România la preliminariile „Euro 1960”
Pe 6 iunie 1958, Agerpres anunța că Uniunea Europeană de Fotbal (UEFA), în cadrul congresului său ținut la Stockholm, a luat hotărârea organizării competiției internaționale „Cupa Europei”.
image
Jurnalul lui Mihail Bulgakov, confiscat de NKVD
Manuscrisele nu ard!, proclamă solemn domnul Woland în Maestrul şi Margareta al lui Bulgakov.
image
Atacul de noapte din iunie 1462: Geniul militar al voievodului Vlad Țepeș
Expediția din 1462 a fost un prilej potrivit ca Vlad Țepeș să-și demonstreze priceperea în mânuirea armelor și-n conducerea trupelor.