Ţăranul şi dicţionarele

Publicat în Dilema Veche nr. 737 din 5-11 aprilie 2018
„Cu bule“ jpeg

Termenii care desemnează persoanele născute sau trăind în mediul rural au căpătat în mai multe limbi sensuri figurate peiorative. Stigmatizarea socială se produce de pe poziţia de autodeclarată superioritate a orăşeanului pentru care locuitorul de la ţară e inferior: needucat, sărac, muncind din greu pentru bani puţini, lipsit de confortul modern. În cultura română, stereotipul social depreciativ al ţăranului (sau al ciobanului) coexistă cu idealizarea sămănătoristă şi tradiţionalistă a satului.

Dicţionarele generale înregistrează în mod obişnuit sensul secundar în care se reflectă stereotipul negativ; în franceză, termenul paysan este definit (în Trésor de la langue française informatisé) ca „persoană de la ţară care trăieşte din cultivarea pămîntului şi creşterea animalelor“, dar şi ca „persoană care nu cunoaşte uzanţele vieţii citadine“; dicţionarul precizează că, spre deosebire de sinonimele sale parţiale (cultivateur, éleveur, agriculteur), „care desemnează o profesie“, paysan „desemnează o condiţie de viaţă, cu conotaţii adesea depreciative“. În mod similar, dicţionarele curente italieneşti consemnează sensul peiorativ al cuvîntului contadino („persoană cu comportament needucat, aspru şi grosolan“, în Zingarelli). În engleză, definiţia substantivului peasant cuprinde trăsături explicit negative chiar în sensul de bază – „mic proprietar sărac sau muncitor agricol cu statut social scăzut“ –, cărora li se adaugă, cu marca „informal“, sensul depreciativ „persoană ignorantă, nepoliticoasă, lipsită de rafinament“ (Concise Oxford Dictionary).

Surprinzător, cel mai răspîndit dintre dicţionarele româneşti actuale manifestă o precauţie exagerată, ignorînd cu totul sensul peiorativ al cuvîntului ţăran; un sens desigur injust, ca al oricărui stereotip social, dar cît se poate de real din punctul de vedere al uzului lingvistic. În DEX, ţăranul este definit exclusiv ca „persoană care locuiește în mediul rural, avînd ca ocupație principală agricultura și creșterea animalelor; persoană care face parte din țărănime; sătean“. Omisiunea uzului peiorativ şi raportarea inutilă la o categorie socială („persoană care face parte din țărănime“) sînt urme ale subtextului ideologic şi ale redactării prudente din perioada comunistă. Într-adevăr, definiţia actuală este aproape identică cu cea din prima ediţie a Dicţionarului explicativ, din 1975: „persoană care locuiește în mediul rural şi care îşi cîştigă existenţa îndeletnicindu-se nemijlocit cu cultivarea pămîntului și creșterea animalelor; persoană care face parte din țărănime; sătean“.

Faptul că sensul depreciativ era deja înregistrat în dicţionarele noastre mai vechi dovedeşte că omisiunea din DEX este intenţionată. În 1879, la I. Costinescu, în Vocabular român-francez, definiţia cuvîntului ţăran cuprindea şi sensul „rustru, grosian, puţin civil“ (rustru fiind o adaptare a franţuzescului rustre); în acelaşi dicţionar e cuprinsă construcţia miroase a ţară, cu explicaţia „are defectele oamenilor de la ţară cu care a trăit“ şi traducerea „(il) sent le terroir“. În Dicţionarul universal al lui Şăineanu (ediţia a VI-a, 1929) ţăranul este „om de la ţară“ şi (figurat) „om grosolan“. Scriban (Dicţionaru limbii româneşti, 1939) oferea şi un exemplu de utilizare a sensului peiorativ: „om necioplit, mojic: nu fi țăran!“

Nu toate dicţionarele româneşti actuale manifestă reticenţă faţă de înregistrarea sensului depreciativ al cuvîntului. În Dicţionarul limbii române (DLR, Litera Ţ, 1994) apare sensul „om lipsit de educaţie, de maniere; mojic“, cu o formulare care va fi preluată, cu mici modificări, de Noul dicţionar universal (NDU, 2006) şi de Dicţionarul explicativ ilustrat (DEXI, 2007); acesta din urmă ilustrează definiţia prin enunţul „Nici măcar nu ştie să mănînce cu cuţitul şi furculiţa: e un ţăran“. În Dicţionarul de argou al lui G. Volceanov (2007) sînt incluse construcţiile a fi țăran / de la țară, „a fi bădăran / mojic; a fi răuvoitor“. Internetul oferă mii de exemple ale uzului peiorativ; de exemplu, formula băi, ţărane trimite atît la insulte directe şi la bancuri, cît şi la numeroase comentarii metalingvistice, sociologice şi antropologice. Limba actuală produce şi dezvoltări dezambiguizante pentru sensul figurat, cum ar fi expresia ţăran de oraş („a fi ţăran e o mîndrie, a fi ţăran de oraş ca tine, aia e ruşinea supremă“, gsp.ro). Răspîndirea sensului peiorativ e dovedită şi de sensul negativ al derivatelor ţarănoi, ţărănos, ţărănie.

Definiţiile de dicţionar ale termenilor care denumesc categorii sociale sînt în mod evident dependente de ideologii şi sensibilităţi istorice. Excesul pedagogic în tratarea termenului ţăran poate fi ilustrat de dicţionarul latinist al lui Laurian şi Massim (1876), din care reproduc mai jos un fragment, cu ortografia actualizată. Nu numai că definiţia nu cuprinde sensul peiorativ, dar exemplele elogioase sînt inutil extinse, doar de dragul mesajului persuasiv: „ţăranii sînt baza ţărei; ţăranii duc o viaţă simplă, însă laborioasă; ţăranii noştri sînt de o frugalitate rară, ei mîncă mai numai cereali, legumine şi poame, lapte, caş şi ouă, foarte rar mîncă carne, şi cu toate acestea-s mai sănătoşi decît urbanii“.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Grecia sub zodia incendiilor forestiere și a caniculei. Turiști români: „Ne cred pe toți proști?”
În timp ce atenționările de călătorie apar aproape în fiecare zi pentru Grecia, din cauza riscului de incendii forestiere, turiștii românii susțin că vremea e perfectă.
image
Cât ar mai fi avut de trăit Ceaușescu dacă nu era executat. Care era boala ținută la secret a ultimului dictator al României
Nicolae Ceaușescu suferea de mai multe boli grave, spun medici români dar și surse din cadrul CIA. Dacă una dintre afecțiuni ajunsese cunoscută prin intermediul CIA, cealaltă rămâne și astăzi un mister. Se presupune că Ceaușescu nu ar mai fi supraviețuit mult după 1989.
image
Cum ne-a adus manelistul Babasha în atenția lumii întregi. Ce scrie The Independent despre manelele din România
Babasha, cântărețul de manele care a fost huiduit la primul concert susținut de Coldplay, a atras atenția lumii întregi, publicațiile străine relatând evenimentul, și afirmând că reacția publicului ar reaprinde „dezbaterea despre rasism din România”.

HIstoria.ro

image
Cea mai mare operațiune amfibie din epoca modernă, în „Historia” de iunie
6 iunie 1944. Ziua Z. Nicio altă operaţiune militară din istoria celui de
Al Doilea Război Mondial nu a beneficiat de un nivel atât de ridicat de securitate operaţională, implicând ample acţiuni de inducere în eroare a inamicului, precum Operaţiunea Overlord (Suveranul).
image
Escrocheria „Andronic” - un precursor al Caritasului în România sfârșitului de secol XIX
Înainte de a fi marele ziarist şi marele proprietar de „Universul”, Stelian Popescu şi-a făcut meseria de jurist. Ca judecător de instrucţie la cabinetul 5, Ilfov, el a dat gata multe cazuri. Printre acestea, se numără celebra escrocherie „Andronic”.
image
A fost sau nu Alexandru Ioan Cuza membru al Masoneriei?
La un deceniu după abdicarea lui Cuza, în 1876, la București a fost înființată Loja Alexandru Ioan I, apoi, în 1882, la Dorohoi a fost înființată Loja Cuza Vodă.