Talpa-gîştei

Publicat în Dilema Veche nr. 650 din 4-10 august 2016
„Cu bule“ jpeg

Scrisul de mînă îşi restrînge tot mai mult utilizarea: mulţi dintre noi mîzgălim tot mai grăbit bileţele şi liste de cumpărături sau (profesoral) însemnăm scurte comentarii pe marginea unor texte şi cîteva cuvinte pe tabla din sala de curs. Cele mai multe texte sînt scrise cu ajutorul tastaturii, uneori cu enervantele intervenţii ale programelor care ne propun clişee utilitare şi ne corectează jocurile de cuvinte. 

Sînt tot mai rare şi formulele de caracterizare a scrisului urît. Una dintre cele mai vechi, aproape uitată astăzi, e talpa-gîştei (şi, în forma populară, talpa-gîştii): compus folosit pentru a desemna atît semnătura lăbărţată şi indescifrabilă, cît şi scrisul stîngaci, neexersat, inestetic. Termenul are două atestări literare destul de cunoscute: una, din Amintirile lui Creangă, în care Trăsnea e cuprins de deznădejde în faţa explicaţiilor greoaie din manualul de gramatică: „las’ că, de scris, talpa gîştii, dar apoi şi de vorbit, păcatele noastre, se vede că vorbim pogan şi rău de tot, nu româneşte, ci ţărăneşte“. Cealaltă se găseşte în teatrul lui Alecsandri, în scena în care Arvinte îl îndeamnă pe Pepelea să iscălească un act de vînzare (zdelcă): „Pune-ţi talpa-gîştei pe zdelcă“ (Arvinte şi Pepelea). Citatul e folosit, în unele dicţionare, pentru a ilustra sensul „semnare prin punerea degetului“ (dedus din texte şi de Iuliu Zanne, în Proverbele românilor, I, 438). Explicaţia nu se potriveşte însă cu scena respectivă, în care se înţelege clar că e vorba de o semnătură propriu-zisă, nu de o simplă amprentă; Pepelea ştie carte, iar iscălitura lui e comentată de celălalt personaj: „Arvinte (examinînd hîrtia): Minunat!… Ai o slovă mai citeață chiar decît a dascălului Pricochi din Podu-Iloae“. Tot în teatrul lui Alecsandri, termenul e folosit de personajul Papă-lapte: „mi-ai scris un răvaş plin de talpa-gîştii… adică un răvaş neînţălegibil“ (Kir Zuliardi). Compusul pare a se fi folosit şi în desemnarea populară a unei slove (în vremea alfabetului chirilic), a unei litere sau cifre, ulterior; într-un text al lui I.C. Vissarion (din Sburătorul, 1 mai 1920), un ţăran îşi descrie nivelul modest de alfabetizare în termenii pitoreşti ai analogiilor animaliere: „– Ştii tu carte? – Aşa, ştii: talpa gîştii, unghia puiului… da ăsta ştie — şi arătai pe ăsta, pe primar“. 

Un sens grafic asemănător, mai puţin cunoscut, dar evocat de mai mulţi folclorişti, aparţine terminologiei artistice populare: talpa-gîştei (sau laba-gîştei) e un model decorativ folosit în încondeierea ouălor de Paşti, în ornarea unor obiecte de ceramică etc.

Dintre sensurile vechi ale termenului s-au păstrat prea puţine în uzul contemporan. Compusul talpa-gîştei e folosit astăzi aproape exclusiv ca denumire populară a unei plante (Leonurus cardiaca) ale cărei frunze au o formă specifică (interpretată în alte limbi prin analogie cu palma umană sau cu o coadă de leu). Botanica populară cuprinde numeroase suprapuneri: în dicţionarul academic (Dicţionarul limbii române – DLR, Litera T) sînt înregistrate alte nouă plante care au, regional, aceeaşi denumire. Talpa-gîştei şi mai ales laba-gîştei sînt şi metafore lexicalizate (poate preluate din franceză, prin traducerea compusului patte d’oie) pentru ridurile dispuse în evantai la colţurile externe ale ochilor.

De la caracterizarea scrisului la cea a vorbirii trecerea e foarte simplă şi se produce adesea în glumă („Vorbeşte mai citeţ!“); astfel, talpa-gîştei ajunge să descrie, adverbial, în locul scrisului necultivat, vorbirea rudimentară. Un exemplu contemporan provine dintr-un blog cu particularităţi regionale (moldoveneşti): „se va întîlni cu G., iar acesta vorbeşte talpa gîştii“ (cojocari.ro, 2009). Transferul nu e însă nou; este atestat cu decenii în urmă, într-o proză publicată de Gala Galaction în Revista Fundaţiilor Regale (1 martie 1934): „nu mă fura cu filozofia ta şi aşteaptă-mă să mă exprim mai talpa-gîştii“. 

O deviere actuală ceva mai stranie tratează termenul descriptiv ca măsură de nivel, probabil prin contaminare cu alte repere glumeţe: „care este, mă rog, nivelul vostru de pregătire? cel de sub talpa gîştii sau cel de la genunchiul broaştei?“ (forum.portal.edu.ro); „nişte persoane iresponsabile şi cu un nivel de cultură politică sub talpa gîştii“ (ziare.com) 

În fine, o serie de exemple recente reinterpretează formula în cheie absurdă: contextul „foaie verde“ e perfect potrivit pentru o denumire de plantă, dar, paradoxal, activează prototipul animalier al metaforei, care intră astfel în tiparul nonsensurilor umorului popular: „Mai bine aţi vedea ce predau profesorii la şcoală… adika foaie verde, talpa gîştii… noi ne facem că predăm, voi vă faceţi că-nvăţaţi!“ (comentariu, hotnews.ro); „Ce-am citit eu p’aici (…) e ca un fel de «foaie verde talpa gîştei, dă-te jos din corcoduş»“ (comentariu, 9am.ro). 

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.
O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.