Supraomul și victima

Tereza-Brînduşa PALADE
Publicat în Dilema Veche nr. 759 din 6-12 septembrie 2018
Supraomul și victima jpeg

Abuzul de teorii ale conspirației nu e nou în politică. În epoca interbelică au existat cel puțin doi lideri celebri care au uzat și abuzat de explicații conspirative pentru a se afirma politic: Führer-ul și Căpitanul. Amîndoi charismatici, dar avînd nevoie de o retorică ce le putea legitima „rolul mesianic“ în politica momentului. O retorică ce combina strategia țapului ispășitor (evreii, comuniștii) cu elemente din Așa grăit-a Zarathustra – cartea în care Nietzsche anunță cu ambiții profetice „moartea lui Dumnezeu“ și vestește apariția Supraomului. 

Practic, funcția teoriilor conspirației din acea vreme era să legitimeze „salvatori“ naționali care erau priviți de mase ca avînd o aură supranaturală și un preaplin de vitalitate. Cele două caracteristici puteau justifica orice – evident și crima, ce devenea un act de eroism (a se vedea asasinarea șefului Poliției din Iași, Constantin Manciu, de către Codreanu). Eroul mesianic era privit prin lentile ierarhice și situat de imaginația populară exaltată într-un registru mitologic, ca un semizeu. Războinica mitologie nordică a fost utilă pentru a transfigura campaniile militare expansioniste ale lui Hitler. La fel, combinarea angelologiei creștine (Sf. Arhanghel Mihail are atribuții beligerante) cu venerația populară pentru haiduci a asigurat combustibilul imaginar ce a hrănit cultul închinat lui Codreanu. 

Epoca imaginarului nietzschean în care mitul Supraomului a fost valorificat politic a apus de mult. Azi trăim în era unui relativism al tuturor valorilor – pe care tot Nietzsche l-a vestit. Ce n-ar fi putut totuși înțelege Nietzsche, în logica lui care exalta „voința de putere“, este cum ar putea o teorie a conspirației să legitimeze nu un Supraom care debordează de vitalitate, ci o așa-zisă victimă. Cum ar putea, adică, un ins plin de carențe morale și intelectuale să folosească explicații conspirative nu doar pentru a trece drept imaculat, ci și pentru a folosi mila publică pe care o trezește maselor pentru a se declara stăpânul lor – și a converti acea milă pentru el în ură publică pentru adversarii lui. În optica lui Nietzsche, un asemenea ins s-ar folosi cu viclenie de abilitatea de a trezi resentimente gregare. Dar cel care conduce prin stimularea resentimentelor majorității nu este deloc, tot în viziunea lui Nietzsche, cineva demn de respect. 

Lumea s-a schimbat, așadar, și Supraomul lui Nietzsche e total demodat în politică. Liderii populiști de azi care se legitimează prin inventarea unor dușmani (Soros și oamenii lui, de pildă) și construirea unor conspirații pe care le repetă pînă cînd ajung să fie lua-te măcar de unii în serios sînt foarte departe de prototipul suprauman din Așa grăit-a Zarathustra. În fapt, ei pot fi plini de defecte: incompetenți, corupți, superficiali. Trecutul lor poate fi plin de fapte de corupție, susceptibile să fie pedepsite în Justiție. Funcția explicației conspirative e aceea de a deturna această realitate printr-o ficțiune, astfel încît acele defecte și acțiuni să nu mai conteze. În plus, de a-i prezenta avantajos ca pe victimele unor conspirații necruțătoare. Urmăririle sau condamnările penale pentru acte de corupție devin astfel o „vînătoare de vrăjitoare“ sau o vendetă politică a „statului paralel“, gelos pe succesul lor. În loc să trezească admirația, ca un Supraom puternic și charismatic, asemenea conducători trezesc ranchiuna față de cei care îi „persecută pe nedrept“ – Binomul, președintele etc.

Protestele împotriva acestui gen de lideri „demni de plîns“ devin și ele rodul unor conspirații. Chiar dacă guvernele pe care ei le controlează dau mereu cu oiștea-n gard, iar protestele au o miză democratică, în condițiile asedierii statului de drept, narațiunea conspirativă le deturnează semnificația. Nu neghiobiile sau faptele reprobabile ale propriului guvern sînt cauza protestelor, ci conspirația „sorosistă“ sau voința de a schimba violent guvernul a „bandelor #rezist“. Și, ne place sau nu, mulți iau de bună o atare ficțiune conspirativă, îi compătimesc pe „abuzați“ și îi detestă pe criticii și pe adversarii lor.

Astăzi, s-a impus, așadar, modelul conducătorului care folosește cabale conspirative pentru a se prezenta drept victimă perpetuă și a-și externaliza toate vinile. Chiar și cînd, în acest demers, trebuie să recurgă la explicații „planetare“. Cum explici, de pildă, că presa centrală din alte țări te descrie ca pe o canalie sau ca pe un vătaf feudal? Foarte simplu. E același Soros peste tot, aceleași „agenturi“ ce finanțează „statul paralel“, aceiași demoni care hărțuiesc amorașii nevinovați din guvernul tău. Iar în țară, indiferent cine, unde și cînd protestează, în spate e tot un agent străin. Ficțiunea după care Soros sau președintele (convenabil de „străin“) ar fi la originea tuturor manifestărilor de protest îți permite să încasezi simpatia publicului care o ia drept realitate.

Nietzschean vorbind, funcția conspirației în politică a degenerat de la construirea unui cadru de criză în care liderul mesianic poate acționa salutar în beneficiul poporului la imaginarea unei forțe ostile puternice care persecută un lider slab și deficient, dar iubitor de popor. Ambele tipuri de conspirații justifică regimuri autoritare și e greu de ales răul mai mic. Totuși, e limpede că populiștii din apropierea noastră sînt foarte departe de a avea ambiții mesianice și sînt mai curînd deplorabili. Dacă n-ar fi niște șarlatani periculoși, am putea irosi mai multă milă și blîndețe pentru ei. Deocamdată însă, n-avem răgazul și nici nu ne putem permite luxul. Diversiunile conspirative sînt aproape zilnice și în joc sînt norme vitale pentru o lume decentă. În plus, victimele reale nu sînt, de fapt, liderii cu pricina. 

Tereza-Brîndușa Palade este conf. univ. dr. la Facultatea de Științe Politice, Școala Națională de Studii Politice și Administrative.

Foto: Nietzsche, wikimedia commons

O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.
Viktor Orbán (9298443437) jpg
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Orbán și românii
Indiferent însă de ceea ce îl mînă în luptă pe dl Orbán, nota sa de plată e mult întîrziată.
Frica lui Putin jpeg
Cenaclul „Flacăra” 2.0
Nu, Adrian Păunescu nu a fost un „colaboraţionist”. El a fost un coautor, poate printre cei mai importanţi, al cultului lui Ceauşescu.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
O spectaculoasă prăbușire mută – o întîmplare din deceniul Iohannis
Cu adevărat uimitoare sînt căderile care nu produc niciun zgomot.
Phone Booth with Tower Bridge (36387425206) jpg
Cabina de telefon
În Marea Britanie, tradiționalele cabine roșii de telefon au devenit mici galerii de artă.
Iconofobie jpeg
Detalii complicate
Putem sesiza incongruențe multiple între omul creator și – jucîndu-ne puțin cu noțiunile – creatorul trăitor.
„Cu bule“ jpeg
Teoria chibritului
„A face teoria chibritului” e una dintre expresiile colocviale și umoristice cunoscute de toată lumea, dar pe care dicționarele noastre nu le-au înregistrat.
HCorches prel jpg
Atunci ne vom transforma într-un algoritm matematic
Nu matematica, nu fizica, nu chimia sînt cele care dau unei națiuni identitate. Ci limba, literatura, istoria, artele.
p 7 WC jpg
Crizele de astăzi sînt altfel
Crizele nu mai sînt evenimente rare și izolate, care afectează un grup restrîns de persoane.
Un sport la Răsărit jpeg
Carevasăzică, Viktor Orbán ține cu Csikszereda?
Tipul e un fabulos afacerist care foloseşte orice mijloc, orice tertip pentru a-şi mări capitalul, financiar sau electoral.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Pensionarii de la terasă
Îmi vin în minte pensionarii străini, turiști prin România anilor ’70-’80, care ne uimeau prin mobilitatea, veselia și seninătatea lor.
O mare invenție – contractul social jpeg
Jus cogens
Cine are cîștig de cauză într-un conflict? Cel care e mai puternic sau cel care are dreptate?

Adevarul.ro

image
Accesul turiştilor, interzis în Thassos. Pe ce plaje nu se mai poate ajunge
Mai multe restricţii sunt în vigoare pentru turiştii care ajung în Grecia, începând cu data de luni, 8 august. Autorităţile au interzis accesul din cauza riscului de incendiu.
image
Bătaie în tren între un controlor şi un călător fără bilet. Agresorul este căutat de oamenii legii VIDEO
Un controlor de bilete a fost lovit de un pasager fără bilet care a devenit nervos în momentul în care a fost depistat. Totul s-a petrecut într-un tren care circula pe ruta Mangalia - Sibiu.
image
Primele imagini cu muniţia românească  primită de soldaţii ucraineni VIDEO
Site-ul specializat Ukraine Weapons Tracker au prezentat imagini cu ceea ce par a fi obuze de calibrul 122 milimetri fabricate în România de Romarm în 2022.

HIstoria.ro

image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.
image
Şiretlicurile lui Vlad Țepeș: Începutul războiului cu otomanii
În 1460, câțiva dintre boierii nemulțumiți de Vlad Țepeș au sosit la Curtea lui Mahomed al II-lea și i-au prezentat situația din Valahia și probabil unele povești exagerate de-ale lor. Chemat imediat la Edirne/Adrianopol pentru a duce tributul și 500 de băieți, Vlad a trimis vorbă sultanului...
image
Dacia romană, o provincie puternic militarizată
Distribuţia armatei în interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, şi anume de a separa şi supraveghea neamuri „barbare” care erau potenţial periculoase, în special dacă se aliau între ele contra Romei, cum au fost în special sarmaţii iazigi.