Strigări urbane

Publicat în Dilema Veche nr. 568 din 31 decembrie 2014 - 7 ianuarie 2015
Cioace jpeg

Unele dintre cele mai pitoreşti informaţii din Dicţionarul enciclopedic ilustrat „Cartea Românească“ din 1931 (în care secţiunea lingvistică îi aparţinea lui I.-A. Candrea, iar cea enciclopedică lui Gh. Adamescu) sînt cuprinse în două planşe (pp. 1436-1437) cu desene reprezentînd „Vînzători şi meşteşugari ambulanţi (tipuri bucureştene)“, însoţite de transcrierea unor strigături specifice. Textul şi imaginile (ca şi documentarele fără sonor sau fotografiile vremii) fac să retrăiască secvenţe dintr-un oraş patriarhal de acum aproape un secol. Textele au un grad ridicat de autenticitate, dar e aproape imposibil să le imaginăm intonaţia sau melodia exactă. Fenomenul etnografic prezintă şi un interes lingvistic – prin formulele fixe, intens repetate, care se pot fixa în memoria şi conştiinţa ascultătorilor. Paginile de dicţionar nu erau o noutate absolută: apăruse deja, în 1884, o broşură – E. Baican, Strigările precupeţilor din Bucureşti şi Iaşi – cu peste 100 de mostre. Se pare că exista şi un model străin: „strigătele străzii“ fuseseră înregistrate, în spaţiul francez, în Revue des traditions populaires. În 1960, într-un moment cînd temele etnografice publicabile erau limitate drastic, dar nu se pierduse buna tradiţie a cercetărilor temeinice, specialista în etnomuzicologie Gisela Suliţeanu publica, în Revista de folclor, nr. 1-2, un studiu despre strigările practicate de ambulanţi, focalizat mai ales asupra liniei melodice a acestora. Inevitabile concesii făcute epocii sînt mărunte şi apar doar în titlu, prin plasarea pe primul loc a muncitorilor („Din strigătele muncitorilor, meşteşugarilor, vînzătorilor, distribuitorilor ambulanţi“) şi în primele paragrafe, convenţionale, despre „exploatarea nemiloasă“, „rămăşiţă a trecutului“, ocupaţii „necorespunzătoare omului nou“. În rest, articolul cuprinde un material extrem de bogat şi interesant, adunat din surse livreşti, dar şi din înregistrări (făcute cu microfonul de la fereastra casei), înţesat de explicaţii şi date despre circulaţia formulelor şi extrem de preţios prin analiza liniilor lor melodice.

Strigăturile cuprind cuvinte puţine şi sînt în esenţă informative, cu cîte o caracterizare avantajoasă, printr-un epitet plasat adesea, expresiv, în antepunere – „Calde gogoşi!“, „Calde castane“ (dar „Cornuri calde!“), „De-ale noi nuci“ etc. Lungirea cîte unei silabe e aproape obligatorie – „Rahat cu apă reeece!“, „Iaurt căimăcelu! Iaurgiuuu!“, „Braga reeece!“ „Gaz! gaz! gazuuu“, „Rece limonada! Şampaniaaa!“. Unele formule sînt sacadate şi eliptice – „Lacatu! lacatu! looo! de broasca! de uşa! meşteru!“ –, cuprind derivate şi abrevieri – „Fierbinte porumbielu! Fierbintee!“, „Hai cu caşu! Caş! Căşulean!“, „Crizantaaa!“ –, deformări, pronunţări regionale şi populare – „Spiciala!“; „Fiare veichi cumparăm!“. Unele au astăzi nevoie de explicaţii: „Spiciala!“ indica ediţia specială a ziarelor; „Chiop! chiop! chiorbuuun!“ era strigătul negustorului de cărbuni. Trăsăturile cele mai surprinzătoare ale genului sînt o linie melodică proprie şi o reducere a formei cuvintelor, ceea ce le face uneori de neînţeles, producînd o îndepărtare de vorbirea cotidiană. Strigătul negustorilor de peşte – „Ştiucă racalin!“ – a fost explicat ca provenind din secvenţa „ştiucă, caras, lin“. Strigătul sacagiilor, înregistrat de Baican în forma „O-o!“ („Oooo!“ în Dicţionarul „Cartea românească“) a fost discutat de Hasdeu, în Etymologicum Magnum Romaniae, în articolul „apă“, ca apărut „printr-o contracţiune foarte curioasă“; ulterior, G. Suliţeanu l-a explicat, pe baza unor informaţii din anchetele etnografice, ca provenind de la formula comercială „o para – o doniţă“.

În anii ’60, erau încă în uz strigăte ca „Geamuri! Geam!“, „Coada la topor!“, „Mielu gras“ „Cazane, ligheane!“, „Spoi! Spoi! Spoi tingiri“, „Pămînt de flori!“, „Haine vechi“, „Sticle goale cumpăr!“ (abreviat: „Sticli ’par“) etc. Situaţia actuală nu mai e atît de interesantă, dar puţinele strigăte păstrate (cele orientate mai mult spre colectare decît spre vînzare) merită atenţie, cu atît mai mult cu cît – aşa cum o atestă diverse comentarii şi mărturii – şi-au conservat peste decenii aproape neschimbate forma şi linia melodică. În prezent, Internetul oferă spaţiu de depozitare şi de circulaţie atît unor filmuleţe de amator care surprind strigătele în cauză, cît şi unor prelucrări muzicale interesante. Dintre formulele tradiţionale, „Mielu gras!“ şi „Pămînt de flori!“ sînt încă păstrate în memoria colectivă ca expresii figurate: prima – caracterizare glumeaţă şi de alint pentru copii sau animale ţinute în braţe sau în cîrcă – „mai ales poza unde e în braţe (mielu gras) îmi place“ (vinatoare.ro); „a luat-o în cîrcă, a alergat cu ea prin odăi strigînd: Mielu’ gras, mielu’ gras“ (sidonia.ro); cea de-a doua, ca metaforă intensificatoare a lipsei de reacţie sau de pricepere: „un tip care e pămînt de flori la cifre“ (radufconstantinescu.ro) „e pămînt de flori! decît să cînte mai bine cerşeşte“ (cancan.ro). Formula „spoi tingiri“ are utilizări ironice, mai ales ca denumire depreciativă etnică şi profesională, iar „Sticle goale cumpăr“ şi mai ales „Fiare vechi luăm, fiare vechi cumpăr“ sînt încă în uz, readucînd pe străzile oraşului ceva din fundalul sonor al trecutului.

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti. A publicat, între altele, volumele Limbaj şi politică (Editura Universităţii Bucureşti, 2007) şi 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecţia „Viaţa cuvintelor“, 2010).

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.
O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
De ce s-a oprit slujba oficiată de ÎPS Teodosie la Ziua Marinei. Explicaţiile Forţelor Navale Române
Statul major al Forţelor Navale a oferit primele explicaţii cu privire la incidentul petrecut în timpul oficierii slujbei religioase de către ÎPS Teodosie.
image
Cherofobia: teama de a fi fericit sau „după bine vine rău“. Cum se manifestă, care sunt semnele
Unele persoane simt aversiune faţă fericire, fără a avea un motiv raţional pentru acest lucru. În termeni de specialitate, această formă de anxietate se numeşte „cherofobie“, iar cei afectaţi fac tot posibilul să evite sentimentul de fericire.
image
Greşeala ce ar putea lăsa nepedepsită o bandă de tâlhari care a terorizat Ploieştiul
Trei hoţi din Prahova care au terorizat ploieştenii în perioada sărbătorilor de iarnă din anul 2020 sunt la un pas să rămână nepedepsiţi din cauza unei greşeli a instanţei.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.