Stranieri

Publicat în Dilema Veche nr. 561 din 13-19 noiembrie 2014
Cioace jpeg

Schimbările prin care a trecut în ultimii douăzeci de ani termenul stranier (provenind din substantivul şi adjectivul italienesc straniero – „străin“) sînt semnificative. Pe la începutul anilor ’90, cuvîntul era folosit aproape exclusiv în limbajul sportiv, în primul rînd în comentariile fotbalistice, puternic influenţate de terminologia şi de stilul presei sportive italieneşti. Substantivul originar era adesea utilizat ca denumire generică pentru sportivii străini, mai exact pentru jucătorii de fotbal din alte ţări veniţi să joace la echipe din Italia. Cuvîntul a fost consemnat în Dicţionarul de cuvinte recente (1997) al Floricăi Dimitrescu, cu sensul „persoană venită din străinătate (în special într-o echipă sportivă)“. Ciudăţenia era că presa românească păstrase perspectiva exterioară: astfel că pluralul stranieri îi desemna, de cele mai multe ori, pe românii care jucau în străinătate, deci pe cei care erau „stranieri“ pentru alţii. Între timp, situaţia s-a schimbat oarecum, pentru că deplasările de fotbalişti s-au diversificat: pe lîngă românii care jucau în străinătate, ca stranieri pentru alţii, au început să fie tot mai mulţi fotbalişti străini primiţi în componenţa echipelor româneşti – care au fost numiţi şi ei, desigur, tot stranieri. Cele două cazuri coexistă în prezent, fiind lămurite de precizări suplimentare – „Stranierul român al weekend-ului e Gabriel Torje, autorul unui gol fantastic în Turcia“ (Adevărul, 13.09.2014) – sau pur şi simplu de context: „pentru FC Zalău a fost o premieră, în această primăvară, aducerea unui stranier, este vorba de portarul Edgars Portnojs, originar din Letonia“ (sportulsalajean.ro).

Pasul următor a fost o extindere a sensului din domeniul sportiv în cel al raporturilor etnice şi al structurilor sociale: prin analogie, termenul stranieri (plural cu pronunţarea adaptată, ca a altor substantive masculine româneşti – premieri, gunoieri, fermieri etc. –, nu cu i vocalic, ca în italiană) este folosit în prezent în presă şi pentru a-i desemna pe românii care trăiesc şi muncesc în străinătate: „Criza financiară se simte acut şi în buzunarele celor care lucrează peste hotare. Faptul este relevat de «stranierii» de pe Valea Someşului“ (mesagerul.ro, 4.08.2010); „Sute de stranieri îşi transferă copiii la şcoli de peste hotare“ (Adevărul, 21.08.2011). Obsesia jurnaliştilor noştri de a evita cu orice chip repetiţia duce la asocieri derutante de sintagme echivalente care par să desemneze categorii diferite: „în speranţa că românii din Spania vor răspunde mai bine decît stranierii din Italia, angajatorii autohtoni s-au înscris în cursa pentru Bursa locurilor de muncă“ (telegrafonline.ro, 4.04.2008).

Contradicţia etimologică nu pare să-i tulbure prea tare pe autorii textelor: vorbind despre stranieri români sau români stranieri („Românii «stranieri» plecaţi la muncă în Occident se întorc acasă, mînaţi de dor şi de criza economică“, stirileprotv.ro, 12.05.2012), aceştia fac să coincidă termenii opoziţiei dintre român şi străin. Termenul stranier a căpătat, printr-un soi de dublare schizofrenică, un sens opus celui etimologic. E destul de ciudat ca membrii unei categorii de conaţionali să fie denumiţi „străini“, prin adoptarea punctului de vedere al celor din exterior. Desigur, se poate presupune că echivalenţa stranier – străin nu este evidentă pentru toţi vorbitorii; oricum, percepţia contradicţiei e tocită de clişeizare: „Dacă în alţi ani stranierii au avut maşinile încărcate cu cadouri, în această vară darurile aduse celor dragi au un caracter mai mult simbolic“ (stirile.rol.ro); „«Stranierii» sînt cei mai mari investitori în economia românească. Ei depăşesc băncile sau Ford“ (Gândul, 18.05.2009) etc.

Că românii plecaţi în străinătate ajung să fie numiţi „străini“ poate fi o simplă întîmplare sau poate ilustra o schemă mentală mai profundă, manifestată şi în apariţia altor termeni cu conotaţii negative, în primul rînd a depreciativului căpşunar. În comparaţie cu acesta, stranier este aproape neutru; are totuşi o notă ironică, care îl face să fie preferat în comentariile negative. Uneori, ambii termeni apar în acelaşi context, ca pentru dezambiguizare – „«Căpşunarii» stranieri“ (Adevărul, 7.06.2013) – sau într-o ciudată coordonare, care ar sugera existenţa a două categorii diferite: „Avalanşa de cereri la Inspectoratul Şcolar din partea căpşunarilor şi stranierilor care au venit în ţară să-şi ia copiii la studii în Italia şi Spania“ (monitorulsv.ro).

Sensul lărgit corespunde, desigur, unei necesităţi: sintagmele mai lungi şi mai complicate, de tipul „românii care lucrează în străinătate“ tind să fie înlocuite de cîte un singur cuvînt. Nu e însă clar de ce se întîmplă ca un asemenea cuvînt să fie jignitor sau ironic.

Probabil că utilizarea actuală a lui stranieri este o modă efemeră a presei, supărătoare prin perspectiva inversată şi prin ambiguitate (posibilitatea de a evoca deopotrivă „sportivi străini în Italia“, „sportivi români în alte ţări“, „sportivi străini în România“ sau „români care muncesc în străinătate“). În ultima vreme, pare să se fi găsit o soluţie simplă şi elegantă pentru golul lexical: diaspora e termenul care se poate impune cu succes, şi dincolo de comunicatele oficiale, evocînd prin singularul colectiv imaginea unei entităţi deja constituite.

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti. A publicat, între altele, volumele Limbaj şi politică (Editura Universităţii Bucureşti, 2007) şi 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecţia „Viaţa cuvintelor“, 2010).

O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.
Viktor Orbán (9298443437) jpg
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Orbán și românii
Indiferent însă de ceea ce îl mînă în luptă pe dl Orbán, nota sa de plată e mult întîrziată.
Frica lui Putin jpeg
Cenaclul „Flacăra” 2.0
Nu, Adrian Păunescu nu a fost un „colaboraţionist”. El a fost un coautor, poate printre cei mai importanţi, al cultului lui Ceauşescu.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
O spectaculoasă prăbușire mută – o întîmplare din deceniul Iohannis
Cu adevărat uimitoare sînt căderile care nu produc niciun zgomot.
Phone Booth with Tower Bridge (36387425206) jpg
Cabina de telefon
În Marea Britanie, tradiționalele cabine roșii de telefon au devenit mici galerii de artă.
Iconofobie jpeg
Detalii complicate
Putem sesiza incongruențe multiple între omul creator și – jucîndu-ne puțin cu noțiunile – creatorul trăitor.
„Cu bule“ jpeg
Teoria chibritului
„A face teoria chibritului” e una dintre expresiile colocviale și umoristice cunoscute de toată lumea, dar pe care dicționarele noastre nu le-au înregistrat.
HCorches prel jpg
Atunci ne vom transforma într-un algoritm matematic
Nu matematica, nu fizica, nu chimia sînt cele care dau unei națiuni identitate. Ci limba, literatura, istoria, artele.
p 7 WC jpg
Crizele de astăzi sînt altfel
Crizele nu mai sînt evenimente rare și izolate, care afectează un grup restrîns de persoane.
Un sport la Răsărit jpeg
Carevasăzică, Viktor Orbán ține cu Csikszereda?
Tipul e un fabulos afacerist care foloseşte orice mijloc, orice tertip pentru a-şi mări capitalul, financiar sau electoral.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Pensionarii de la terasă
Îmi vin în minte pensionarii străini, turiști prin România anilor ’70-’80, care ne uimeau prin mobilitatea, veselia și seninătatea lor.
O mare invenție – contractul social jpeg
Jus cogens
Cine are cîștig de cauză într-un conflict? Cel care e mai puternic sau cel care are dreptate?

Adevarul.ro

image
Bătaie generală la Untold, în faţa scenei la concertul lui David Guetta VIDEO
În cea de-a treia zi a Festivalului Untold, când au fost prezente peste 95.000 de persoane din peste 100 de ţări ale lumii, a izbucnit o bătaie între mai mulţi tineri, în timpul concertului lui David Guetta. Filmarea a devenit virală pe Internet.
image
Pericolul frumos „ambalat“ care îi transformă pe tineri în victime. „Inima lor ajunge ca la 80-90 de ani“
Vârsta pacienţilor la care medicii au ajuns să trateze accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut a scăzut dramatic în ultimii ani. Produsele foarte populare printre tineri, consumate de la vârste mici, duc la un astfel de deznodământ.
image
Luptă contracronometru pentru a salva balena beluga blocată în râul Sena. Mamiferul refuză hrana VIDEO
Oficialii francezi încearcă cu disperare să salveze o balenă beluga blocată în râul Sena, cu o injecţie cu vitamine pentru a-i stimula apetitul. Observatorii ştiinţifici spun că balena pare să fie vizibil subnutrită, iar salvatorii speră totuşi să o ajute să-şi recapete apetitul şi energia necesară pentru a se întoarce pe mare.

HIstoria.ro

image
„Răceala diplomatică” dintre Bulgaria și România
Per ansamblu, climatul diplomatic de la sfârșit de secol XIX poate fi definit ca fiind „destins”. O dovadă o constituie și vizita lui Carol I, însoțit de fruntașul liberal D. A. Sturdza (un adept al Triplei Alianțe), la Sankt Petersburg, în iulie 1898, unde s-a bucurat de o foarte bună primire.
image
Dacia romană, o provincie puternic militarizată
Distribuţia armatei în interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, şi anume de a separa şi supraveghea neamuri „barbare” care erau potenţial periculoase, în special dacă se aliau între ele contra Romei, cum au fost în special sarmaţii iazigi.
image
Stalin îl întreabă pe Jukov dacă va putea apăra Moscova
Îngrijorat de înaintarea germanilor și de cucerirea Solnechnogorsk (23 noiembrie 1941), Stalin l-a întrebat pe Jukov dacă va putea menține Moscova. Jukov a răspuns afirmativ, cu condiția trimiterii a încă două armate și furnizării a 200 de tancuri, dar Stalin a replicat că nu mai existau tancuri.