Stele ziua

Publicat în Dilema Veche nr. 646 din 7-13 iulie 2016
Oxford, premierul şi Isaura jpeg

Sînt un puşti rătăcit în State, unde încă mă aflu ilegal. Am muncit pentru cîteva luni ca tîmplar şi om bun la toate: săpat şanţuri, demolat case, construit un garaj. Am mîinile bătătorite rău şi sînt continuu obosit. Mi-am cumpărat un laptop din puţinii bani pe care îi aveam pentru că sper să mă angajez ca programator. Am luat laptop-ul de la un tip cu care joc baschet – îl cheamă T. şi vinde droguri şi lucruri furate. Stau lîngă o şcoală, într-un cartier destul de periculos. Împuşcăturile sînt parte din normalitate, la fel şi sirenele ambulanţelor şi ale maşinilor de poliţie.

Prima oară cînd am jucat baschet am avut noroc. Eram singurul care nu era negru-negru pe teren, iar noroc am avut pentru că ei nu erau decît nouă. M-au pus să îl ţin pe unul cam de 1,80, adică puţin mai înalt decît mine. Îi spuneau Jordan. De la primul contact cu el a fost clar că era mult mai puternic decît mine. La un moment dat a venit tare pe stînga. Am stat ţeapăn, sperînd că o să scot un fault. A sărit peste mine şi a dat-o de sus. Era cel mai bun de pe teren. Toţi au rîs. Mi‑am dat seama că mă vedeau drept alb. Cracker. Asta am aflat mult mai tîrziu că era o înjurătură.

Apoi, două luni nu am mai jucat cu ei. La şcoală era o sală de forţă. Munceam toată ziua cu braţele, dar mai trăgeam de mine şi la sală. Aruncam la coş pentru 90 de minute în fiecare zi după ce veneam de la serviciu. Atunci cînd aveam de lucru. În următorul meci pe care l-am jucat cu Jordan, la un „trei la trei“, l-am umilit. Şi aşa m-am împrietenit cu gaşca de la baschet. Aşa l-am cunoscut pe T. M-au botezat Hornacek pentru că arunc bine la coş, dar sînt prea alb ca să merit un nume de jucător de-adevăratelea. Într-o sîmbătă, după un meci pe care, practic, l-am cîştigat, T. mi-a dat o pastilă. Mi-a spus că o să mă ajute să sar mai mult. Era amfetamină. Următoarele 12 ore am jucat baschet non-stop de parcă eram pe baterii. Două zile, urcatul şi coborîtul scărilor a fost cea mai dureroasă experienţă pe care am avut-o. Nu am mai avut nicicînd o febră musculară similară. Şi nu am mai luat niciodată ceva de la T. care să fie neelectronic.

Mi-am luat un Volkswagen Passat de zece ani pe care l-am botezat Gică. Fără maşină nu puteam să muncesc, aşa că am investit 150 de dolari. Nu se închideau uşile decît cînd aveau ele chef şi se vedea şoseaua prin podea. Am condus de cîteva ori ţinînd uşa mea cu mîna. Nu mi-am imaginat că peste douăzeci de ani exerciţiul ăsta o să-mi fie folositor ca demnitar în Guvernul României, trecînd printr-o experienţă similară, de data aceasta cu maşina de serviciu. Gică era folosit din cînd în cînd şi ca loc pentru o partidă scurtă de amor. Oamenii sînt cu bun-simţ, adolescenţii vecini îmi lasă din cînd în cînd şi bani pe parbriz pentru chirie. De două ori, cîte 10 dolari.

Învăţ Java, dar sînt sătul de toate. Sînt sărac lipit şi perspectiva de a deveni legal nu este deloc clară. Descopăr un chat­room. Cumva, reuşesc să încheg o discuţie cu o fată. Sînt cam disperat, sînt singur de vreo două luni. Nu îndrăznesc să îi spun că sînt ţigan. După vreo două săptămîni de chat şi telefoane, fata decide să vină într-un week-end în Chicago să mă vadă. Sînt în aeroport. O’Hare e uriaş. Prima întîlnire e stîngace. Nu prea ştiu ce să îi spun. Probabil e clar că sînt un sărăntoc, pentru că toate hainele mele sînt de la Salvation Army. Oricum, sînt mult mai procopsite decît ce aveam în România.

Fata lucrează la o ditamai organizaţia internaţională. Arată foarte bine şi hainele ei sînt de supercalitate. Amîndoi sîntem alienaţi. Se întîmpla să fie ziua ei. I‑am luat un parfum Trésor şi bilete la River Dance. S-au cam dus dracului economiile mele, dar, cum am scris deja, sînt cam disperat. Am început să chelesc şi am un dinte spart, pe care nu prea pot să îl ascund cînd rîd. Nu am bani de dentist în Chicago. Se uită la mine în gol. Semne de depresie.

Pentru următoarele trei zile sîntem amîndoi cumva blocaţi în oraşul ăsta mare şi străin. Primele ore sînt greoaie. Ne ţinem de mînă, dar de fapt e un fel de a te agăţa de cineva care cît de cît are ceva în comun cu tine. Îi spun poveşti. O fac să rîdă. Stau într-un apartament mare cu încă doi bărbaţi. E un pic speriată cînd intrăm în casă. Se pune pe plîns. Îi povestesc despre mama şi cît de chinuită a fost. Decidem să ieşim să ne plimbăm un pic. Luăm metroul şi ne ducem în centru. Pantofii mei şmecheri, fără şireturi, de un roşu stacojiu, sînt un pic cam mari şi lipăie. Îmi povesteşte despre viaţa ei chinuită. Despre cît de greu i-a fost să se rupă şi să vină în State. Despre relaţii care au murit.

E cam frig cînd ne întoarcem, aşa că stăm ghemuiţi unul în altul. Doi puşti care trebuie să fie maturi. Şi care nici nu prea pot, nici nu prea ştiu cum. Şi e bine. Se duc dracului toate şi ne pierdem unul în celălalt. E confortabil. Şi cumva uităm că sîntem pe traiectorii diferite: eu sînt un nimeni sărăntoc care pare să nu aibă nici o şansă, iar ea e aproape în extrema opusă. Noaptea moare încet, dar, retrospectiv, mult prea repede.

Dimineaţă am mîncat la un Dunking Donuts. Un orb ne-a întrebat dacă vedem stelele. Era ­high. I-am spus că nu, că e zi. Mi-a răspuns că sînt un dobitoc şi că stelele sînt şi ziua, numai că nu ne chinuim să le vedem. Am stat lipiţi unul de celălalt pentru restul celor trei zile. Au fost unele dintre cele mai bune zile din viaţa mea. Am rîs mult şi aproape am fost daţi afară din sala de la River Dance. Cînd a plecat, am simţit că am mai murit un pic. Din cînd în cînd, îmi reamintesc de stelele pe care nu vreau să le văd.

Valeriu Nicolae este secretar de stat la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vîrstnice.

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

Piotr Tolstoi FOTO EPA EFE jpg
Înalt oficial rus, despre folosirea armelor nucleare: Nu va fi nevoie. Armata rusă va cuceri Kievul
Vicepreşedintele Dumei de Stat, Piotr Tolstoi, susține că Rusia nu va recurge la arme nucleare în Ucraina, întrucât poate cuceri Kievul cu ajutorul oamenilor mobilizați recent.
poluare matasari Foto
Poluarea poate fi măsurată de pe mobil
CalitateAer este noua aplicaţie de monitorizare finanţată din Fondul de Mediu, pe baza datelor centralizate de toate cele 162 de staţii de monitorizare amplasate la nivel naţional, a anunţat, marţi, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos.
Matteo - Chefi la cutite Foto Antena 1 jpg
„Chefi la cuțite“: Matteo Afloarei, un adolescent cu nanism, i-a cucerit pe chefi
Concurentul are 14 ani, a crescut în Italia și i-a emoționat profund pe cei trei membri ai juriului. Acesta le-a scris o scrisoare înduioșătoare.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.